Caracteristici și efecte perverse ale comunicării de masă

În epoca contemporană, ne regăsim în situația de a fi asaltați de o multitudine de mesaje transmise prin diferite canale. Aceste mesaje cu rol informativ, acest “bombardament informațional” au devenit omniprezente în viața de zi cu zi a tuturor, fapt datorat evoluției tehnologice care a cunoscut un grad inimaginabil oamenilor trecutului, atât cel apropiat, cât și cel îndepărtat. Astfel, această transmitere de informație către marele public este cunoscută sub numele de “comunicare de masă”.

Comunicarea de masă are în vedere mesajele și procesele de comunicare care se realizează prin intermediul mijloacelor de comunicare de masă, sau, în varianta sa neologică, “mass media” și anume: ziarul și alte tipuri de publicații, televiziunea, radioul, prin intermediul publicității, al producției culturale de tip muzical, film și chiar și anumite jocuri educative. De-a lungul timpului, acestei sintagme i-au fost date diverse definiții ce reliefau relațiile rezultate din acest proces, mai precis, relațiile dintre emițător și receptor. Printre cele mai importante se numără cele date de H.D. Lasswell, care consideră că fundamentul cercetării comunicării de masă pleacă de la cinci intrebări: “cine spune? ce spune? prin ce canal? cui? cu ce efect?” și de Marshall McLuhan, care îl restrânge la două intrebări: ”ce se spune? (mesaj și mijloc de comunicare) și cine? (producător si receptor) ”. Aceasta mai poate fi definită și ca una paradoxală deoarece este pe departe o comunicare intre mai multe persoane; de cele mai multe ori emițătorul este unul singur, iar receptorii formează o întreagă masă de indivizi, creându-se, astfel, un dezechilibru major. De asemenea, un paradox ar mai fi constituit și de faptul că aceste mijloace de mediere a comunicării au ca scop profitul, cunosc o dezvoltare rapidă și pot “cuceri” vaste teritorii, culturi și comunități, această comunicare dovedindu-se reductivă și nivelatoare, uniformizantă.

Conceptul sociologic de masă desemnează un anume mod de agregare a indivizilor (diferit de alte moduri de agregare , cum ar fi grupul, publicul, mulțimea); masa reprezintă un conglomerat uriaș de oameni care nu se cunosc între ei, nu se află în relații de proximitate spațiala, nu comunică, nu au valori și scopuri comune și pe care nu-i leagă decât un singur lucru- consumul aceluiași produs cultural, distribuit pe scară largă prin tehnologii moderne.

Caracteristici ale comunicării de masă:

În mass-media, mesajele sunt create si distribuite de "un ansamblu de indivizi, în care fiecare îndeplinește sarcini specifice". Altfel spus, mesajele sunt produse de echipe de oameni specializați în căutarea si procesarea informației, de pe o parte, și conceperea și fabricarea divertismentului, pe de altă parte. Acești specialiști sunt grupați in instituții ramificate, în care producția urmează aceleași reguli ca in marile unități industriale: ea se desfășoară pe principiul: "bandei rulante", vizând rentabilitatea și eficiența (care asigură obținerea de profit) și este marcată de competiția cu instituțiile similare. În consecință, producția de mesaje mass- media este foarte costisitoare: solicită concentrări importante de resurse tehnice și umane și consumă, de asemenea, cantități impresionante de materie primă, de energie electrică, substanțe chimice, peliculă cinematografică, benzi magnetice etc.

Pentru elaborarea conținutului unei singure pagini de ziar este necesară munca a unui întreg grup de specialiști: tehnoredactori, reporteri, fotoreporteri si editori, editorialiști, numeroși tehnicieni, în directă legătură cu reprezentanții departamentului de management și marketing (care asigură aprovizionarea cu materie primă și organizarea muncii, iar în cazul marketingului, asigură promovarea ziarului respectiv).

În activitatea de mass-media, jurnaliștii nu interacționează cu receptorii în mod direct, rezultând imposibilitatea de a ști ce gândește și ce simte fiecare receptor în parte în momentul în care are acces la informația receptată, în acest caz raportându-se la analizele de audiență, chiar dacă această informație nu ridică vălul de mister în legătură cu imaginea pe care și-a construit-o fiecare consumator de mass-media. Aceste aspecte sunt evidențiate întocmai în figura următoare: