Comunicare și Personalitate

Personalitatea reprezintă profilul general sau combinaţia de caracteristici care cuprind natura unică a unei persoane şi care influenţează modul în care acea persoană reacţionează şi interacţionează cu alţii.

Personalitatea are un caracter relativ stabil ,relativitatea acesteia decurge din aceea ca pot aparea anumite schimbari structurale generate de experienta de invatare adulta.

Fiind un concept care nu tine de partea concreta a lucrurilor , au aparut dificultati in masurarea acesteia si implicit in efectuarea unor cercetari. Progresele din domeniul tehnic au starnit interesul pentru aceasta parte a cercetarii stiintifice si importanta acesteia creste continuu managerii de varf fiind preocupati de stabilirea unor noi ideologii ce au la baza studii referitoare la personalitatea umana.

Aplicatii ale acestor studii : stabilirea unor strategii de promovare pentru organizatiile prestatoare de servicii,preocupare pentru etica si integritate ca si interesul contemporan pentru munca in echipa si cooperare;

Sunt necesare cateva cuvinte de precautie referitoare la personalitate. Mai intai ,cu toate ca folosim adesea etichetari ca vanitos ,petru a descrie oamenii,va trebui sa ne reamintim intotdeauna ca oamenii au o diversitate de caracteristici de personalitate.Clasificarea excesiva a oamenilor nu ne ajuta sa apreciem potentialul lor unic de a contribui la succesul unei organizatii.In al doilea rand, anumite caracteristici de personalitate sunt utile in anumite situati organizationale. Nu exista o cea mai buna personalitate si managerii ar trebuii sa invete sa aprecieze avantajele diversitatii angajatilor. Un concept cheie aici este acela de adecvare ,punand persoana potrivita sa faca munca potrivita si expunandangajati diferiti unor stiluri manageriale diferite. In final ,avem adesea tendinta de a exagera impactul personalitatii aupra comportamentul organizational.Personalitea va avea cel mai mare efect in situatii’slabe’.

Acestea sunt situatiile cu roluri definite lejer,putine reglementari si contexte de sanctionare si consolidare slabe.Ca exemplu ,ganditi-va la o organizatie locala nou formata pe baza de voluntariat. In situatiile ‘tari’cu roluri mai bine definite,reguli si conteextualitati ,personalitatea tinde sa aiba un impact mic. Ca exemplu ,operatiuni militare obisnuite .

Studiul personalităţii urmăreşte să răspundă la două întrebări:

Prin ce suntem asemănători? şi Prin ce suntem diferiţi?

Personalitatea este principala diferenţă dintre indivizi. Ea reprezintă profilul general sau o combinaţie de caracteristici psihologice care cuprind natura unică a unei persoane şi care influenţează modul în care acea persoană reacţionează şi interacţionează cu celelalte persoane sau cu mediul său.

Formula lui Lewin arată că un comportament la un moment dat este dat de o combinaţie unică dintre trăsături de personalitate şi cerinţe ale mediului. Personalitatea include un set de caracteristici fizice şi mentale care reflectă cum o persoană arată, gândeşte, acţionează şi simte.Frecvent se fac încercări de a măsura personalitatea prin chestionare sau teste specifice. În acelaşi timp personalitatea poate fi dedusă din comportament şi este important pentru manageri să o înţeleagă deoarece prin aceasta înţeleg comportamentul organizaţional.

Determinanţii personalităţii şi dezvoltarea

Mai mulţi specialişti s-au întrebat ce anume determină personalitatea. Este determinată genetic sau se formează prin experienţă? De multe ori auzim pe cineva spunând „Se poartă exact ca maică-sa!” sau „Mihai este aşa pentru că aşa a fost crescut.” Apare astfel prima controversă: natură – creştere. Depinde personalitatea de ereditate, prin înzestrarea genetică, sau de mediul în care cineva trăieşte? Răspunsul este că aceste două forţe acţionează combinat. Din figura de mai jos se poate observa că ereditatea constă în caracteristici fizice, sex şi factori de personalitate iar mediul este dat de factorii culturali, sociali şi situaţionali.

Legătura dintre ereditate, mediu şi personalitate

După John R. Schermerhorn, Jr.; James G. Hunt; Richard N. Osborn – OrganizationalBehavior 7th Edition, John Wiley&Sons, 2002

Impactul eredităţii asupra personalităţii este încă mult discutat. O concluzie valabilă care poate fi extrasă este aceea că ereditatea stabileşte nişte limite privind numărul de trăsături de personalitate care pot fi dezvoltate; mediul determină dezvoltarea în cadrul acestor limite. Normele şi valorile culturale joacă un rol foarte important în dezvoltarea personalităţii şi a comportamentului indivizilor.

Factorii sociali reflectă viaţa de familie, religia şi o mulţime de grupuri formale şi informaledin care oamenii fac parte de-a lungul vieţii. Factorii situaţionali accentuează sau diminuează aspecte ale personalităţii. De exemplu o persoană care a suferit mai multe eşecuri poate să manifeste o lipsă de încredere în sine şi să nu participe sau sănu întreprindă anumite acţiuni care i-ar aduce succes

O altă abordare este aceea a lui Chris Argyris, Daniel Levinson şi Gail Sheehy.Aceştia şi-au orientat atenţia spre dezvoltare şi afirmă că oamenii se dezvoltă de-a lungul unui continuu de dimensiuni de la imaturitate la maturitate. Sheeny şiLevinson avansează ideea unor stadii de dezvoltare în timp. Spre exemplu modelullui Sheeny are trei stadii: 18-30 ani, 30-45 ani şi 45-85+. Fiecare din aceste stadii

are un impact asupra angajării şi carierei persoanei şi de aceea aceste schimbăritrebuie să primească răspunsuri şi din partea managerilor.