Content-Analiza, Metoda Eficienta a Studiului Comunicarii

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Content-Analiza, Metoda Eficienta a Studiului Comunicarii.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 42 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Valentin Domentean

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Comunicare

Cuprins

Introducere 3
Capitol I:
– Conceptul de content-analiza 8
– Unitatile de studiu 10
– Etapele de studiu al content-analizei 15
Capitol II:
– Model de content-analiza 25
– Implicarea a content-analizei în domeniul istoric 27
Încheiere 33
Literatura 35

Extras din document

INTRODUCERE

Limbajul nu conserveaza principiul puterii, care poate sa se exerseze cu ajutorul sau, ordine, injoctiune sau somatie. Dar totusi se contine în logica sa, virtualitatea acestei forme foarte particulare abuzului de putere ce este în paralogism: nu faptul de a zice falsul, simpla minciuna, dar faptul de a-l zice cu toate aparentele logice ale adevarului, lipsa logicii ce este sau pare atît de logica ca este nevoie de competenta si toata munca logicianului pentru a descurca si a demasca.

Însusi Platon a vazut radacinile paralogismelor, gratie sofistilor, care stau sa scoata profit si se rezumau la capacitatea limbajului de a nu zice nimic, de a face sa existe în cuvinte si prin cuvinte ceea ce nu exista în lucruri, de a da o forma definita capabila de a provoca credinta în nonfiinta sau aparenta. Aceasta capacitate potentiala, aceasta virtualitate nebuna la care logicianul sau savantul trebuie sa o stapîneasca sau sa o neutralizeze toate aceste rezultîndu-se de la agentii sociale si în special de la profesionalii politicii, care vorbesc despre lucruri care de fapt nu exista si ei continua sa exploateze aceste fenomene atît pentru bine cît si pentru rau.

Logicienii dupa Frege arata ca o fraza poate avea un sens fara a avea un referent. Dar contributia lor nu este semnificativa în cazul tuturor propozitiilor, astfel cînd se spune ca „regele Frantei este plesuv” se afirma tacut, împotriva întregii logici ca exista un rege al Frantei. Se necesita de a aplica si metodicele socio-logice, care tinînd cont de împrejurimi ofera un sens cu referent sigur.

Domeniul sociologie îsi are o ramura aparte de analiza de comunicatii verbale si nonverbale. Manifestarea individului în societate este motivata de o serie de actiuni atît latente cît si deschise avînd la baza interesul. Astfel genialitatea umana si-a modelat un indicator de descoperire a veridicitatii. Aceasta este o metoda sociologica numita content-analiza, folosita pentru strîngerea datelor si analizei continutului.

Primii pasi au fost facuti la începutul sec. XVIII în Suedia pentru luarea deciziei privitor la cartile eretice. Dar perioada de utilizare în sens larg a celei mai efective metode – content-analiza este aproape 100 de ani fiind folosita în cercetarea simbolicii religioase si a cîntecelor populare, s-a stabilit masura eficacitatii sloganelor, reclamelor si propagandelor inamice, s-au stabilit specificul comportarii a sinucigasilor, manifestîndu-se în scrisorile lasate de sinucigasi, constientizeaza anumite stereotipuri a grupelor sociale, determina directia participantilor la demonstratii, descifreaza tendinta de impunere a unei ideologii ale ziaristilor, etc.

În ultimele 2 decenii metoda sociologica data este însusita si utilizata de acei reprezentanti ai stiintelor umanitare (juristi, istorici, jurnalisti, critici literari, politologi, psihologi, economisti, pedagogi, lucratori sociali, culturologi, bibliotecari, etc.) care sînt cointersati de stabilirea unor diagnostici obiective în diversitatea comunicarii umane. Dar acest grad de intensitate a cercetarii prin intermediul metodei eficiente content-analiza a pus sub semnul întrebarii unele definitii altadata larg acceptate si le-a rezolvat cu noi precizari fixe.

Unul dintre sociologi, care a contribuit cel mai mult la dezvoltarea tehnicii analizei continutului a fost Bernand Berelson, care considera ca „Analiza continutului este tehnica de cercetare, care are ca obiect descrierea obiectiva, sistematica si cantitativa a continutului manifest al comunicarii”. Definitia citata reflecta entuziasmul de început al posibilitatilor de cuantificare oferite de tehnica analizei continutului documentelor scrise. Bernand Berelson sondeaza continutul comunicarii în limita observarii imediate si a continutului latent. Tocmai continutul latent este obiectul de interes al tehnicii analizei continutului. Posibilitatea de dezvaluire, prin utilizarea analizei continutului; a propagandei camuflate a generat un considerabil interes pentru metoda aceasta.

Fisiere in arhiva (1):

  • Content-Analiza, Metoda Eficienta a Studiului Comunicarii.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA Facultatea Relatii Internationale Stiinte Politice si Administrative