Cuvântul. Fraza. Lectura

Cuvantul este baza comunicarii.Pentru un jurnalist acesta reprezinta o intreaga lume, o lume pe care acesta o poate ,,modela’’, mai bine sau mai putin bine.Intr-un articol efectulscontat al unui cuvant poate sa nu apara daca cuvantul a fost ales gresit.Un cuvant in plus poate da de inteles o atitudine de simpatie sau de antipatie a jurnalistului, ceea ce nu-l va avantaja cu nimic.Deasemenea daca jurnalistul omite un cuvant, mesajul va fii incomplet.Folosirea neologismelor si a frazelor prefabricate a unui limbaj de specialitate tradeaza lipsa de cunoastere a subiectului pe care il aduce in atentia publicului.Toate aceste greseli sunt observate de public si in final duc la un singur lucru: aricolul nu va fi citit, deci jurnalistul nu este crezut. Cateva exemple ar putea clarifica cele enuntate pana acum : „Vineri, 27.11.a.c, ora 17:00, langa Gara de Nord, Dacia cu numarul de inmatriculare B-01-SLJ are o pana si, de voie, de nevoie soferul o parcheaza pe trotuar, langa bodegile galvanizate ce cu onor ne-au impanzit Micul Paris”.

Aici sunt prea multe cuvinte pentru o informatie perfect banala (care nici nu avea de ce sa fie publicata). „De voie, de nevoie” puteau lipsi. Apoi, de semnalat, pe de o parte, contradictia intre cateva bodegi(dintr-un perimetru restrans) cu „bodegile ce cu onor ne-au impanzit Micul Paris”, dar oare de ce cu onor ?

Un inceput bun este diluat dupa doua enunturi :

„Se numeste Lenuta Petre 1/. Cu sase luni in urma, si-a pierdut mama2/. Dupa o lunga suferinta, un cancer nemilos i-a luat-o pe cea mai draga fiinta din lume 3/. A ramas cu tatal si cu cei trei frati.” Propozitia cu numarul 3 este inutila. In interiorul ei apare redundanta „lunga suferinta-cancer nemilos”. In plus, cancerul este mereu nemilos (cliseu).

Lucruri de acest gen apar si prin ziarele de pe la noi, in unele fiind chiar foarte des intalnite. Cuvinte pretentioase pentru contextul lor, cuvinte inutile ce nu aduc nici o informatie noua fac ca o propozitie dintr-un anumit articol sa nu contina nici o informatie si astfel sa-l puna pe cititor intr-o situatie destul de neclara. Cum pot fi evitate aceste greseli? Raspunsul este inselator de simplu. Cuvintelor abstracte trebuie sa le fie preferate cuvintele simple, cu sensuri concrete. De multe ori, cuvantul cel mai potrivit s-ar putea sa fie un cuvant banal, plat. Pentru a enunta spre exemplu „ploua”, nu este neaparat nevoie sa il aducem pe Sfantul Ilie in discutie. Daca juranlistul are ceva de spus trebuie sa o spuna direct. Impactul va fi cu atat mai mare.

Cuvintele functionale, cuvintele cheie

Cuvintele functionale sunt prepozitiile, conjunctiile si celelalte parti de vorbire cu rol de conjunctii. Tot in sfera cuvintelor de legatura, avand o importanta aparte, intra acelea care leaga doua idei. Deci doua paragrafe.