Dezbateri in Format Karl Popper

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Dezbateri in Format Karl Popper.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 15 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Comunicare

Extras din document

Dezbaterea datează incă din Grecia antică, unde constituia parte integrantă din democraţie. in Atena, cetăţenii se intalneau pentru a dezbate cum să fie formulate legile.Tinerilor li se preda arta dezbaterii şi ei invăţau cum să pledeze o problemă, atat pro cat şi contra, pentru a o inţelege mai bine.Şi in perioada Evului Mediu, educaţia includea pregătirea pentru discursul public şi dezbateri.In perioada modernă fenomenul se extinde, in primul rand, in universităţi.

Astăzi există mai multe tipuri sau formate de dezbateri care necesită diferite abordări:

a) Dezbaterea Lincoln – Douglas, inspirată din celebrele dispute pentru preşedenţia Statelor Unite, este cunoscută şi sub numele de „ dezbatere de valori”. Participanţii işi propun examinarea unor idei şi valori care şii revendică intaietatea şi care se află incluse in moţiune. infruntarea are la bază principiile care susţin acea parte din moţiune apărată de combatanţi. Dovezile sunt de natură filosofică şi literară. Prin urmare, participanţilor nu le revine răspunderea de a discuta şi modalităţile transpunerii in practică a poziţiei lor.

b) Dezbaterea de strategie se centrează pe punerea in practică a unei anumite poziţii. Deşi moţiunea implică o serie de valori,accentul se pune acum pe motivele de natură practică şi

statistică pentru adoptarea unei anumite strategii.

c) Dezbaterea de tip parlamentar este inspirată de procedura folosită in parlamentul englez. Fiecare echipă este formată din doi participanţi. O echipă reprezintă guvernul, iar cealaltă

opoziţia. Primei echipe ii revine răspunderea de a defini termenii moţiunii. Participanţii la dezbaterile de tip parlamentar au libertatea de a avansa atat argumente filosofice, cat şi de ordin practic.

Ca şi acest ultim tip de dezbatere, formatul Karl Popper reprezintă o combinaţie intre dezbaterile de tip Lincoln –Douglas şi cele de strategie, dar echipele sunt formate din cate trei membri.Iniţial dezbaterea de tip Karl Popper punea accent doar pe modul de construire a raţionamentelor şi pe formarea deprinderilor de raţionare critică. Ulterior el şi-a găsit o identitate proprie, prin includerea dezbaterii in stilul celor de strategie, adică prin identificarea unor soluţii viabile la

problemele aflate in discuţie, cu scopul conturării unor contribuţii la procesul schimbării democratice.

Concepte fundamentale

Dezbaterile in format Karl Popper se bazează pe trei concepte fundamentale: „moţiune bine formulată”, „criteriu” şi „ strategie argumentativă”.

1. Moţiunea bine formulată

Pentru ca dezbaterea să aibă loc trebuie să existe anumite probleme disputabile. Scopul activităţii este clarificarea naturii conflictelor. Orice moţiune trebuie mai ales să dezvăluie conflictele de natură abstractă care se află adeseori in spatele problemelor practice, dar şi implicaţiile de natură practică ale propoziţiilor teoretice.In dezbaterea de acest tip problema, numită „moţiune”, este clar precizată, urmand ca participanţii să se declare de acord sau impotrivă. Aspectul esenţial nu este cel de clarificare a unor probleme de ordin practic, ci, in primul rand, a unor conflicte de principii. O moţiune bine formulată trebuie să includă un conflict de valori sau principii, subinţelegandu-se faptul că fiecare dintre părţi are, in aproape egală măsură, dreptate. Nu pot fi moţiuni bine elaborate cele care se centrează pe probleme de natură personală sau religioasă, nici cele care implică prea multe cunoştinţe de strictă necesitate.O moţiune bine elaborată se concentrează asupra unui conflict real intre valori importante, cum ar fi cel de libertate, dreptate, echitate ş.a., dar include, intr-o anumită măsură, şi considerente de ordin practic.In acelaşi timp, moţiunea nu trebuie să fie prea vagă sau prea ambiguă. Definirea precisă a termenilor reprezintă o parte integrantă din indatoririle participantului la dezbatere.

2. Criteriul

In centrul dezbaterii se află cazul. Fiecare echipă şii propune propriul caz argumentand fie in favoarea, fie impotriva moţiunii. Natura conflictului in dezbateri este disputa intre principii, intre valori. Dar valorile legate de conceptul de „bine” şi „drept” cunosc o paletă extrem de largă, de la cele din viaţa cotidiană pană la cele ideale, abstracte. In plus, in sfera socio-umanului valorile intră in conflict in mod obişnuit.

De aceea, cand se elaborează cazul pentru dezbateri, este necesar să se identifice cea mai importantă valoare care va fi susţinută.De aici necesitatea criteriului.In funcţie de criteriu, cea mai mare valoare poate fi libertatea individuală sau ordinea socială, binele colectiv sau domnia legii, dreptatea sau bunăstarea generală etc. Deci valorile sunt relevante in contexte diferite şi pentru moţiuni diferite. Dar criteriul apărat trebuie circumscris moţiunii şi nu ca o chestiune abstractă şi absolută.

La fel de neproductivă este şi oferta unui criteriu vag, ambiguu sau prea puţin circumscris.Criteriile trebuie să fie relevante şi utilizabile pentru ambele echipe aflate in dispută, deoarece dezbaterea autentică se desfăşoară intre poziţii apărabile.

3. Strategia argumentativă

Inaintea desfăşurării dezbaterii, fiecare echipă trebuie să-şi redacteze cazul in forma finală şi apoi să-l supună la incercări de tot felul.Este recomandabil ca cele două echipe să lucreze la redactarea ambelor perspective ale cazului, deşi cea mai mare parte din dezbatere se desfăşoară spontan. Examinarea propriei poziţii şi pregătirea anticipată a obiecţiilor oponenţilor cu argumente viguroase este o necesitate. Desigur, fiecare echipă pledează ambele perspective ale

moţiunii in runde diferite. De aici şi necesitatea pregătirii anticipate cu argumente şi contraargumente a unei potenţiale obiecţii, inclusiv a acelora pe care ei inşişi nu le-ar utiliza in

timpul dezbaterii.

Condiţii specifice

Debate-ul in format Karl Popper presupune respectarea unor condiţii specifice:

1. intr-o rundă de dezbateri există două echipe concurente,aflate in competiţie. Fiecare echipă este formată din trei membri. O echipă susţine moţiunea, cealaltă o respinge. Cele două echipe răman in aceeaşi componenţă in fiecare rundă pe parcursul intregii competiţii. Echipa va alterna doar pledarea părţilor, pe măsură ce competiţia avansează. Fiecare participant la dezbateri se va manifesta individual, dar ei vor fi judecaţi după prestaţia echipei ca intreg.

2. in cazul dezbaterii academice cazul in dispută, adică moţiunea, este clar precizat. Cand două principii valide intră in conflict, se impune luarea unei decizii menite să fixeze care dintre ele este mai importantă. De aceea moţiunea trebuie bine formulată.In caz contrar dezbaterea işi pierde rostul.Pledarea ambelor părţi ale unei moţiuni determină participanţii să admită că nu există un monopol asupra adevărului. Mai mult, participanţii sunt abilitaţi in spiritul unei raţionale toleranţe, in sensul că schimbarea opiniei sau convingerilor contrare nu se poate realiza decat prin respingerea presupoziţiilor pe care se intemeiază acea poziţie.

Fisiere in arhiva (1):

  • Dezbateri in Format Karl Popper.docx