Dimensiunea Economică a Sistemului mass-media

Dimensiunea economică a sistemului mass-media

În ciuda viziunilor idilice construite in jurul său, sistemul mass-media este o afacere. Secolul XIX a venit cu o serie de fenomene ce au întărit aceast fapt: industrializarea şi comercializarea. Presa a evoluat astfel către titulatura de bun perisabil de consum. (Mihai Coman, 2007, p. 43) Ca proaspătă studentă a Facultăţii de Jurnalism am fost destul de naivă încât să cad pradă iluziei că mass-media se poate sustrage junglei economice. Nu a trecut mult şi am învăţat să accept faptul că presa este o marfă şi că a devenit obiectul unei pieţe.

Deoarece sistemul mass-media este condiţionat de jocurile economice, produsele mediatice au anumite caracteristici care le permit să existe pe piaţă. Informatia este un produs perisabil, de unde rezultă faptul că şi conţinutul mass-media îşi pierde repede valoarea. (Nadine Toussaint-Desmoulins, 2001, p. 124) O ştire nu poate fi ştire decât pentru un timp foarte scurt. Un accident petrecut în data de 14 ianuarie nu va putea fi prezentat ca noutate în data de 16 ianuarie. Prin urmare, mărfurile mass-media nu trăiesc mult. Tocmai de aceea sistemul se bazează pe o „producţie în flux”, „pe bandă rulantă”. De aici rezultă altă caracteristică a produselor mediatice: trebuie difuzate sau distribuite într-un timp cât mai scurt şi la un preţ cât mai convenabil, pe o piaţă întinsă. (Mihai Coman, 2007, p. 44) Cea mai costisitoare parte a editării conţinutului mass-media este construirea propotipului. „Faza de reproducere permite economii importante”. (Nadine Toussaint-Desmoulins, 2001, p. 124)

Există mai multe modalităţi de finanţare a producţiei de bunuri mass-media: vânzarea la bucată (folosită în special de ziare), închirierea dreptului de acces (abonamente TV, săli de cinema), vânzarea spaţiului şi timpului pentru anunţuri publicitare, subvenţii , donaţii, scutiri, regimuri financiare preferenţiale. (Mihai Coman, 2007, p. 45) Dintre acestea, cea mai importanta sursă de venituri rămâne, fără îndoială, publicitatea. Din acest punct de vedere putem concluziona că produsele mass-media au un caracter mixt: încorporează atât mesajele create de jurnalişti, cât şi mesaje ale unor instituţii ce transmit informaţii despre ele (reclame, anunţuri). (Mihai Coman, 2007, p. 45) Mass-media funcţionează pe o piaţă duală, iar comportamentul pe o piaţă îl afectează pe cel de pe ce-a de-a doua piaţă. (Mihai Coman, 2007, p. 45) Cei care doresc să intre în piaţa publicităţii închiriază timp sau spaţiu de emisie. Din această cauză se pune foarte mare accent pe audienţă sau pe numărul de cumpărătorii al unui ziar. Cei care vor să-şi plaseze produsele doresc să atingă un număr cât mai mare de persoane.

Un exemplu pentru cât de profitabilă se poate dovedi publicitatea pentru posturile TV este mini-seria „Lonesome Dove” transmisă în anii 1988-1989 de CBS. Fiind un gen foarte îndrăgit de telespectatori, a reuşit să căştige o audienţă incredibil de mare şi de aceea s-a difuzată în momentele cele mai vizionate ale zilei. „Lonesome Dove” a fost una dintre cele mai de succes mini-serii difuzate de CBS şi a adus câştiguri în valoare de 30 milioane de dolari din publicitate. (Kathleen Hall Jamieson, p. 140)

Trustul de presă Media PRO Group stă destul de bine la capitolul publicitate. În anul 2005 postul Acasă TV a înregistrat câştiguri în valoare de 1 miliard de dolari din vânzarea spaţiului publicitar. (www.zf.ro) Televiziunile din acest grup (ProTV, Acasă TV, ProCinema, Sport.ro si MTV) au atras in 2008 circa 54% din veniturile totale nete din publicitate TV. (www.mediafax.ro) În anul 2009 ProTV a fost cel mai vizionat post comercial, cu o medie de 337 000 de telespectatori. (www.paginademedia.ro) Postul Acasă TV a avut un mare succes cu telenovela Regina. Aceasta a atras publicitate în valoare de aproximativ 8,8 milioane de euro în cele zece luni de difuzare. (www.paginademedia.ro) Anul 2009 a adus câteva modificări în strategia trustului de atragere a publicităţii. S-a lansat o ofertă de vanzare a spaţiului publicitar la un preţ de trei ori mai mic decât cel standard. Acest lucru s-a datorat crizei financiare ce nu a iertat nici sistemul mass-media. Cu toate acestea, emisiunea Dansez pentru tine a dovedit încă o dată că este o afacere bună. Ediţia de toamnă a strâns încasări din publicitate în valoare de 2,6 milioane de euro. (www.mediafax.ro) În anul 2008 o reclama la Pro TV costa, in prime-time, intre 2.700 si 3.500 de euro. (http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/39349/Tolontan-acuza-Media-Pro-de-concurenta-neloiala-update.html)