Cuprins
- Lista figurilor / 5
- Introducere / 7
- CAPITOLUL I
- O privire de ansamblu asupra presei / 9
- I.1. Stramosii ziarelor / 9
- I.2. Primele gazete / 10
- I.3. Factura si genurile presei / 12
- I.4. Presa moderna apogeul si declin / 13
- I.5. Presa de provincie / 16
- CAPITOLUL II
- Presa româna între origini si 1989 / 19
- II.1. Radacinile presei românesti / 19
- II.2. Marile ziare românesti / 22
- II.3. Presa specializata / 23
- II.4. Repere ale presei moderne românesti / 24
- CAPITOLUL III
- Presa româneasca post decembrista / 25
- III.1. 1990 explozia presei românesti / 25
- III.2. Stilul si factura presei post - comunistei / 26
- III.3. Principalele ziarele centrale / 28
- III.4. Presa locala (regionala) româneasca / 31
- CAPITOLUL IV
- Studiu de caz: Cotidianul Editie Speciala de Oltenia / 33
- IV.1. Evolutia cotidianului / 33
- IV.2. Profilul cotidianului / 42
- IV.3. Audienta cotidianului / 50
- IV.4. Interpretarea datelor / 57
- Concluzii / 59
- Bibliografie / 61
Extras din referat
Introducere
Integrarea României în Uniunea Europeana a deschis noi orizonturi în toate domeniile vietii, pe plan social, politic si cultural. Acest fapt face ca o lucrare despre istoria unui cotidian local sa cuprinda o arie mult mai vasta de desfasurare. Nu putem întelege prezentul fara a cunoaste trecutul, cine sunt înaintasii si deschizatorii de drumuri într-un domeniu sau altul.
Prezenta lucrare îsi propune sa trateze istoria unui cotidian regional în context european pornind mai întâi de la originile fenomenului numit presa si încheie cu studiul istoric si sociologic al ziarului propriu-zis, urmarind impactul acestuia asupra maselor.
Prima parte a lucrarii arunca o privire de ansamblu asupra presei în plan international, pornind de la stramosii ziarelor, descoperind primele gazete, studiind factura si genurile presei primare, urmarind apoi apogeul si declinul presei moderne, nelasând la o parte nici presa de provincie.
Cel de-al doilea capitol scoate în evidenta originalitatea presei românesti care, asemeni culturii românesti, are o particularitate care o individualizeaza în peisajul universal si anume aceea de a asimila într-o perioada extrem de scurta întreaga istorie a lumii, având în vedere ca de la primele încorsetari în versuri ale limbii române pâna la Luceafarul poeziei românesti au trecut doar 50 de ani. Pornind de la aceste radacini se va ajunge de la epoca Marilor Ziare la presa specializata, încheind cu presa moderna care a cunoscut atât apogeul cât si declinul, continuat de o era întunecata ce luat sfârsit în decembrie 1989.
Presa româneasca post-decembrista este tratata în cel de-al treilea capitol cu accent pe stilul si factura acestui tip de presa, cu o descriere a principalelor ziare centrale, sfârsind cu o privire asupra presei locale si în mod special a presei editate la Craiova.
Ultimul capitol este destinat studiului de caz si anume cotidianului Editie Speciala de Oltenia pe baza caruia este realizata o radiografie instorico-sociologica, privind evolutia, profilul si audienta acestuia. Acest studiu scoate în evidenta care este locul unui cotidian regional privit în contextul vast al presei cu scopul de a reconsidera atitudinea cu privire la ziarele de provincie si în special al presei românesti, privita în context european.
Istoria cotidianului Editie Speciala de Oltenia vrea sa demonstreze, cel putin în domeniul presei scrise, ca România este o tara europeana, ajungând într-un timp record la standarde occidentale, în acest domeniu revolut al presei, marcat de inedit si senzational, ce se vrea a fi caracterizat de ingeniozitate, obiectivitate, echidistanta, profesionalism si pasiune.
CAPITOLUL I
O privire de ansamblu asupra presei
I.1. Stramosii ziarelor
Nevoia de informare este una dintre datele fundamentale ale întregii vieti sociale. Am putea gasi echivalentele jurnalismului la civilizatii care nu au cunoscut tiparul. Curiozitatea publicului a suscitat întotdeauna vocatia povestitorilor de istorii care de la aezii greci, la trubadurii Evului Mediu si la griots africani, îndeplineau functia de comunicare si adeseori de informare. Preocuparea de a pastra povestirea marilor evenimente si de a descrie lumile straine, de la Homer pâna la cronicarii sfârsitului de Ev Mediu si de la Herodot la Marco Polo, a dat nastere unor opere care, mutatis mutandis, se înrudesc cu reportajele din zilele noastre . Pentru necesitatile administrative, marile ca si micile imperii de antichitatii au creat retele de colectare si difuzare de informatii, prin care mesagerii transmiteau pentru început sub forma orala, iar apoi în scris, noutati care puteau fi aduse la cunostinta unui public mai mult sau mai putin larg, prin vocile cele mai diverse, de catre vestitorul public sau prin placarde afis.
În toate civilizatiile care au cunoscut scrisul, în limitata retelelor oficiale corespondentele private constituiau pentru comunitatile organizate, pentru oamenii de afaceri si pentru membrii claselor conducatoare, o sursa periodica de noutati care depaseau cadrul restrâns al relatiilor personale sau profesionale.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Istoria Unei Publicatii Locale - Editie Speciala de Oltenia.doc