Liber să alegi - recenzie

Cartea “Liber sa alegi” de Milton si Rose Friedman are la baza doua izvoare si anume lucrarea anterioara a autorilor “Capitalism si libertate” publicata in anul 1968 si un serial de televiziune intitulat de asemenea volumului “Liber sa alegi”.

Milton Friedman a fost mai intai de toate un mare aparator al libertatii, un libertarian cum spun americanii. Alaturi de a;ti doi ganditori, intamplator tot evrei de origine central europeana- Friderich Von Hayek si Karl Popper- Milton Friedman a fost unul dintre cei mai imlacabili adversary ai teoriei marxiste dupa 1945.

Controlul inflatiei prin mijloace monetare a devenit o politica dominanta astazi, spre satisfactia sustinatorilor lui Milton Friedman. Dezamagirea lui Milton Friedman a fost insa sporirea continua a cheltuielilor statului, el sustinand la sfarsitul mileniului trecut ca Statele Unite au devenit “semi-socialiste”. Friedman nu a fost numai un economist de talie, ci si un foarte bun communicator.

Setia televizata din 1980 “Free to Choose:, care a stat la baza cartii cu acelasi nume, a prezentat in termeni pe intelesul tuturor avantajele liberalismului in economie si a ajutat la schimbarea drastica pana la sfarsitul decadei a opiniei cu privire la implicarea statului in economie.

“As vrea ca lumea sa isi aminteasca de mine ca de un prieten al libertatii. Daca analizezi istoria, vezi ca, oriunde exista crestere economica si unde capitalismul infloreste, oamenii traiesc mai mult si mai bine” spunea Milton Friedman. Una din maximele sale e cu precadere citata: “Nimeni nu iti da de mancare pe degeaba”.

“Liber sa alegi” cuprinde 10 capitole: -Puterea pietei –Tirania controalelor – Anatomia crizei – Din leagan pana in mormant – Creati egali – Ce ester au in scolile noastre? –Cine protejeaza consumatorul? –Cine protejeaza muncitorul? –Tratamentul inflatiei –Schimbarea a inceput.

In primul capitol, autorii scot in evidenta importanta unei piete libere. Acestia aduc in prim plan necesitatea unei cooperari libere care nu este insa si suficienta pentru buna functioanre a societatii. Se subliniaza faptul ca o economie bazata pe schimbul liber poarta in sine posibilitatea de a favoriza atat prosperitatea cat si libertatea umana. In ceea ce priveste schimbul, acesta este liber consimtit de catre doua parti doar in cazul in care partile cred ca vor beneficia de pe urma lui (reprezinta si esenta lucrarii lui Adam Smith). Ceea ce constituie problema este cum pot fi determinati oamenii lumii sa coopereze pentru a-si promova interesele dinstincte. Raspunsul este Sistemul Pretului. Acesta permite oamenilor sa colaboreze intr-un mod pasnic. Astfel preturile indeplinesc trei functii: 1-transmiterea informatiei date de preturile pietei, pretul current, pretul oferit pentru o livrare ulterioara; 2-adoptarea acelor metode de productie mai putin costisitoare; 3-hotarasc cine si cat ia din produs. Milton sustine ca noi ca indivizi trebuie sa cladim o societate care sa se bazeze pe cooperare benevola, care pastreaza si dezvolta libertatea omului, care tine guvernul la locul sau adica in slujba noastra, nepermiyandu-i sa ne controleze.

In capitolul doi se aduce in discutie comertul international si problema taxelor. In ceea ce priveste taxele, Adam Smith afirma ca “in orice tara, este si trebuie sa fie intodeauna in interesul majoritatii populatiei sa cumpere ceea ce doreste de la cei care vand cel mai ieftin”. In comertul international castigurile unor producatori din taxe si alte restrictii sunt de fapt compensate din plin de pierderea altor producatori si in special ale consumatorilor. Referindu-ne la controale putem spune ca sunt esentiale pentru a asigura dezvoltarea, cresterea si progresul tarilor subdezvoltate. Partea negative este ca nu numai ne-au ingradit libertatea de a ne folosi resursele economice ci ne-a afectat si libertatea cuvantului, a presei etc. Comertul liber este benefic pentru tarile care il practica. Insa taxele sunt puternic sustinute si creeaza restrictii. Intelectualii considerau ca o piata libera si capitalismul indreprinderii libere sunt instrumente pentru exploatarea maselor, in timp ce planificarea economica centralizata este valul viitorului care va conduce spre un progres economic. De fapt oriunde intalnim vreun element al libertatii individuale, componente ala confortului material la indemana cetateanului si speranta intr-un progress viitor, intalnim activitate economica organizata pe piata libera. De aceea autorii vor sa sublinieze cat de devastatoare a fost extinderea rolului guvernului in economie, lucru care nu a facut altceva decat sa ingradeasca libertatea omului si libertatea economica.