Manipularea Informationala si Structurile Mediatice

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Manipularea Informationala si Structurile Mediatice.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Comunicare

Extras din document

Vrem sau nu vrem, ne place sau nu, trăim cu toţii într-o lume informaţională, supusi în permanenta unui bombardament al informaţiei sub toate formele: cuvânt vorbit sau tipărit, imagine, sunet, ş.a.m.d.

Este firesc să ne punem – măcar din când în când – şi întrebarea dacă nu suntem supuşi în acest fel şi unor anume încercări de influenţare a comportamentului nostru, dacă nu chiar a modului nostru de a gândi. Este suficient să avem în minte exemplul statisticii despre care se spune că poate nu numai să dezvaluie ci să şi „învaluie“ fapte sau tendinţe reale; sau cel al imaginilor transmise prin TV care, oricât de neutre ar parea în mod teoretic, prevăzute cu comentariul adecvat pot înclina balanţa opiniei într-o parte sau alta.

Suntem într-adevar liberi în opiniile noastre, sau doar ne închipuim? Si dacă este aşa, în ce măsura exista o doză de manipulare în informaţia cu care suntem confruntaţi zi de zi?

Războiul psihologic este o parte componenta a razboiului modern. El a devenit o generalizare si permanentizare a violentei, un nou gen de armă: arma psihologică. El se circumscrie conceptului mai larg de influenţă socială. Influenţa reprezintă un fenomen fundamental al vieţii individuale si sociale, vizând modificarea atitudinilor si comportamentelor unor grupuri sau persoane. Influenţarea psihologică desfaşurată de către agresor este un tip special de influenţă care se poate numi manipulare.

Numeroasele lucrări de specialitate n-au clarificat încă raportul exact dintre manipulare si razboi psihologic. Părerile merg de la sinonimia termenilor până la opoziţia lor. Mai mult decât atât: în loc de război psihologic (termen la care se tinde a se renunţa), se folosesc si alte concepte, cu acelaşi înţeles: luptă sau agresiune psihologică, operaţii/acţiuni psihologice sau chiar război informaţional. Indiferent de denumire, această nouă formă de război a devenit tot mai eficientă iar ideea că victoria poate fi obţinută şi fără arme, doar prin convingere – nu este nouă, ea a însoţit fenomenul militar dintotdeauna.

Nu este întâmplator că zeul Ares, al războiului, este înconjurat de zeiţele discordiei, fricii si teroarei. Cunoaşterea intuitivă a psihicului uman a fost exploatată la maximum pentru a hotărî soarta războiului de partea celui mai viclean, mai şiret, mai inteligent.

Încă acum mulţi ani în urma, Sun Tzu, renumitul gânditor antic militar proslăvea arta manipularii prin dezinformare, înşelare si dezbinare.

Sau binecunoscutul vicleşug a lui Ulise, cu darul oferit troienilor: un cal de lemn în care erau ascunşi grecii ce aveau să cucerească oraşul – întruneşte toate condiţiile unei manipulări moderne.

Nici geto-dacii n-au fost mai prejos în inventarea vicleşugurilor pentru a induce în eroare adversarul cu privire la intenţii sau la numarul luptătorilor.

În secolul nostru au aparut mijloace special destinate pentru utilizarea armei psihologice: radioul si presa şi-au adus contribuţia mai ales în cele două războaie mondiale, ca apoi, televiziunea să domine mass-media. Ea a devenit cea mai eficace armă de manipulare psihică, aşa cum o demonstrează conflictele din ultima perioada, în Balcani sau Irak.

Primul război din Golf a fost un succes total al tehnicilor de manipulare. Imaginile cu prizonieri au avut un impact emoţional puternic asupra inamicului, scene ca acelea în care soldatii irakieni ieşeau din adăposturile subterane şi sărutau bocancii învingătorilor, au contribuit substanţial la demoralizarea soldatilor irakieni si la predarea în masă a acestora (Stavre, I., 2004, pag. 107).

Al doilea război din Golf, în afara formulei de includere a jurnaliştilor în cadrul unităţilor militare ce a dus la un nou model de manipulare prin transferul emoţional de la soldaţi la jurnalişti, s-a remarcat prin cel mai acerb război al propagandelor, de ambele părţi.

Mai convingătoare, fiindcă a fost traită pe viu, este Revoluţia din 1989, ce ne-a bulversat psihic cu tot felul de ştiri, alarme false, zvonuri si dezinformări.

Ca urmare, s-a simţit nevoia creării şi la noi de structuri specializate pentru a oferi protecţie psihologică şi a se specializa în domeniul acţiunilor psihologice. Este relevantă apariţia recentă a Manualului de operaţii psihologice şi cresterea gradului de interoperabilitate cu structurile similare ale NATO.

Fisiere in arhiva (1):

  • Manipularea Informationala si Structurile Mediatice.doc

Alte informatii

Prezentata in cadrul SNSPA, Comunicare si Relatii Publice, ca referat final de seminar la materia Teoria Comunicarii.