Modele și Teorii Fundamentale în Studiul Mass-mediei

1. Aspecte generale

Comunicare umană este unul dintre cele mai importante aspecte ale societăţii actuale. Indiferent de loc, mod sau orice altă împrejurare, comunicare este procesul uman de transmitere a informaţiilor, părerilor, punctelor de verede, ideilor de la o persoană la alta sau de la un grup social la altul. Astfel că fără comunicare, noi oamenii, nu putem desfăşura o activitate şi nici nu putem crea relaţii interumane. Telefonul, televizorul, computerul şi internetul reprezintă principalele surse pentru a afla, a fi informat, a te informa şi a ţine legătura cu persoane de pe întreg globul pământesc: "Oamenii trăiesc în comunitate în virtutea lucrurilor pe care le au în comun, iar comunicarea este modalitatea prin care ei ajung să deţină în comun aceste lucruri. Comunicarea e un mod de a exista al comunităţii." John Dewey .

Cu toate acestea, astăzi, comunicare a devenit ceva mult mai mult decât o modalitate de informare, de exemplu să ne rezumăm la mass-media, care au ca scop nu doar informarea populaţiei după cum şi Ion Albulescu afirmă: „ea înglobează toate acţiunile şi influenţele socio culturale, de natură formală, neformală sau informală, care conduc în mod voluntar sau spontan la modelarea naturii umane” . Comunicare de masă reprezintă o formă de transmitere a mesajului într-un mod structurat şi orientat către anumite grupuri ţintă de receptori, dar care să aibe şi o anumită rapiditate de propagare a acestor informaţii: „ Comunicare de masă este orientată către audienţe largi, eterogene şi necunoscute de către comunicator, mesajele sunt transmise în mod public şi sunt calculate astfel încât să ajungă repede la receptori” spunea Ch. Wright.

Acest eseu are ca scop abordarea unor probleme legate de selecţia informaţiei în mass-media, un aspect important, pentru că uneori informaţia dată de aceste mijloace de comunicare în masă poate fi neînţeleasă de către receptori sau mesajul este codificat şi interpretarea lui poate crea probleme în rândul receptorilor neavizaţi: „Un mesaj nu are o semnificaţie intrinsecă, ci reprezintă doar un model de semnale codificate” după cum afirmă şi Ioan Drăgan. Un al doilea aspect către care îmi voi îndrepta atenţia este reprezentat de câteva efecte, atât pozitive cât şi negative pe care mass-media le au asupra societăţii.

2. Selecţia informaţiei în mass media

Selecţia informaţiei în mass-media depinde de foarte multe criterii şi teorii potrivit cărora informaţiile transmise trebuie să aibă relevanţă, concizie şi o bună organizare: „...mass-media, ca sistem, oferă informaţii selectate, organizate în forme unanim predictibile, comunicate într-un limbaj accesibil şi încărcate cu o anumită semificaţie” . Comunicare în masă este inevitabil influenţată de evenimentele sociale şi de viaţa globală o unei societăţi. Potrivit lui McQuail se folosesc patru teorii care ajută la crearea unei bune selecţii a informaţiei: teoriile socio – ştiinţifice, teoriile normative, teoriile operative şi teoria simţului comun. Aceste teorii au ca scop de a stabili modul de operare şi efectele pe care le pot avea infomaţiile transmise către un public larg, şi totodată dezvoltarea de practici prin propria experienţă a celor care lucrează în acest spaţiu al mass-mediei. Jurnaliştii, reporterii trebuie să-şi direcţioneze atenţia asupra informaţiilor pe care vor să le transmită şi acest lucru implică respectarea unor reguli ce răspund la următoarele întrebări: Ce este mai important?, Ce este mai relevant?, Ce s-a întâmplat?, Dar de ce?, Ce atrage interes în rândul populaţiei?. Sunt întrebări pe care un jurnalist le are întotdeuna în minte atunci când vrea să transmită o informaţie. De cele mai multe ori o informaţie pe care o ştim deja nu mai are nicio valoare, iar funcţia de informare a publicului nu mai este respectată: „Mijloacele de comunicare în masă exprimă valori şi judecăţi normative în timp ce diseminează idei şi oferă divertisment” . Astfel că selecţia informaţiei joacă un rol important pentru că de această selecţie depinde crearea unui public.

Ceea ce mass-media transmit este de fapt o faţă a realităţii în care trăim, oamenii se aşteaptă ca mass-media să-i informeze cu privire la tot ce se întâmplă în jurul lor, aici intervin diferitele tipuri de public care se pot crea. Acest lucru reprezintă încă un reper pentru cei ce selectează informaţia, deoarece trebuie să ţină cont de ceea ce interesează un public ţintă, cum să-şi păstreze o imagine în faţa acestui public ţintă şi de deciziile privind abordarea sau neabordarea unor subiecte apărute. Există instituţii mass-media care au ca scop formarea unui public prin propagarea informaţiilor cu efect negativ. O ştire cu cât este mai dramatizată cu atât va atrage atenţia oamenilor prin gradul de negativitate pe care îl deţine: „Mass-media au tendinţa să creeze un public atunci când informaţiile sunt negative[...]. Publicurile interesate de subiectele fierbinţi reacţionează la ce se întâmplă pe moment fără a analiza neapărat situaţia” .