Modelul relației propagandă-ideologie deficitară - How Propaganda Works, Jason Stanley

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Comunicare
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 8 în total
Cuvinte : 1972
Mărime: 617.88KB (arhivat)
Cost: Gratis
Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iasi
Materie: Comunicare și Relații Publice

Extras din document

1. ASPECTE TEORETICE

Modelul relației propagandă-ideologie deficitară este explicat de către Jason Stanley în una dintre cărțile lui de succes, „How propaganda works”, carte ce a dat naștere multor discuții și conferințe.

Pentru început, este important să cunoaștem termenul de propagandă. După Jason Stanley, propaganda este omniprezentă în viețile noastre și toată lumea o folosește. Este un tip de comunicare care justifică un scop, ocolind rațiunea. Ceea ce face propaganda este să ia noțiuni precum libertate, integritate și să le alăture unor prejudecăți iraționale.

În ceea ce privește natura propagandei, Jason Stanley realizează o caracterizare generală, argumentând împotriva a două teorii pe care unii ar putea fi tentați să le adopte: cea prin care se subliniază ideea că o afirmație propagandistică trebuie să fie falsă (condiția falsității propagandei) și cea prin care se arată că o afirmație propagandistică trebuie făcută într-un mod nesincer (condiția nesincerității propagandei). Acesta respinge ambele condiții, subliniind ideea că și o afirmație adevărată și rostită cu sinceritate poate fi propagandă. Un exemplu în acest sens este afirmația făcută de către un președinte non-musulman din Statele Unite : „Există musulmani printre noi”. Este considerată propagandă deoarece, deși poate exprima un adevăr (existența musulmanilor în Statele Unite), aceasta transmite ideea că musulmanii sunt în mod inerent periculoși pentru ceilalți, comunicând astfel ceva fals.

În lucrarea sa, Jason Stanley distinge două tipuri de propagandă de bază: propaganda care sprijină și propaganda care subminează. Astfel, propaganda care sprijină reprezintă „o contribuție la discursul public, prezentată ca fiind o întruchipare a anumitor idealuri, dar care tinde spre realizarea acestor idealuri fie prin mijloace emoționale, fie prin mijloace iraționale” . Aceasta poate fi folosită în slujba unor obiective demne,neutre sau nedemne, având ca scop realizarea unui ideal politic. Un exemplu de propagandă care sprijină poate fi acela în care apare drapelul unei țări sau o viziune romantică asupra istoriei țării, cu scopul de a întări patriotismul. Propaganda care subminează reprezintă „o contribuție la discursul public, prezentată ca o întruchipare a anumitor idealuri, dar care tinde să erodeze aceste idealuri”. Aceasta implică un fel de contradicție între ideal și scop; este un argument ce apelează la idealul de a atrage sprijin, în slujba unui scop ce tinde să erodeze realizarea acelui ideal. Un exemplu prezentat de autor este promovarea „Evangheliei Prosperității”. Potrivit acesteia, acceptarea lui Iisus este calea de a dobândi prosperitate. Deci, cine vrea prosperitate, va trebui să accepte credința creștină. Cu toate acestea, în Evanghelia după Matei, Iisus spune în mod clar că săracii și persecutații sunt cei binecuvântați, ci nu bogații.

În continuare, Stanley ne vorbește despre existența limbajului ca mecanism de control, mecanism ce subminează idealurile raționalității publice. Acesta susține o afirmație făcută de către o serie de filosofi din tradiția feministă, și anume că „funcția anumitor tipuri de discurs este de a reduce la tăcere un grup vizat”, perspectivele acestui grup nefiind demne de luat în considerare în mod rezonabil. Spre exemplu, „funcția anumitor tipuri de discurs rasist este de a clasifica negrii ca fiind inferiori”.

Noțiunea de context lingvistic este esențială în semantica formală contemporană și pragmatică. Ceea ce spune o propoziție a unui limbaj natural depinde de contextul lingvistic în care este rostită. O altă noțiune de care avem nevoie este distincția între conținutul negociabil al limbajului „în legătură cu semnificațiile căruia are sens să se discute sau să se argumenteze” și conținutul non-negociabil, „cel convențional, care ar trebui înțeles de către toți”.

Limbajul propagandei implică asocierea repetată între cuvinte și semnificații sociale. Această asociere repetată este mecanismul prin care se formează sensul convențional. În momentul în care este folosită această asociere între cuvinte și imagini se formează conexiuni ce servesc drept bază a sensului convențional. De obicei, sensul convențional este non-negociabil. Ca și în cazul sensului convențional general, legăturile dintre cuvânt și sens reprezintă o chestiune de grad, vagă și negociabilă. Cuvântul „Madagascar” se referea inițial la o parte a continentului Africii, însă, din cauza schimbării utilizării, a ajuns să facă referire la o insulă din largul coastelor Africii. Observăm aceleași posibilități de schimbare și de rezistență la schimbare cu tipurile de asocieri repetate pe care le implică propaganda. În momentul în care mass-media va asocia în repetate rânduri imaginea cetățenilor de etnie rromă cu termenul „hoți”, acesta va ajunge să aibă semnificația non-negociabilă că oamenii de etnie rromă sunt hoți.

Preview document

Modelul relației propagandă-ideologie deficitară - How Propaganda Works, Jason Stanley - Pagina 1
Modelul relației propagandă-ideologie deficitară - How Propaganda Works, Jason Stanley - Pagina 2
Modelul relației propagandă-ideologie deficitară - How Propaganda Works, Jason Stanley - Pagina 3
Modelul relației propagandă-ideologie deficitară - How Propaganda Works, Jason Stanley - Pagina 4
Modelul relației propagandă-ideologie deficitară - How Propaganda Works, Jason Stanley - Pagina 5
Modelul relației propagandă-ideologie deficitară - How Propaganda Works, Jason Stanley - Pagina 6
Modelul relației propagandă-ideologie deficitară - How Propaganda Works, Jason Stanley - Pagina 7
Modelul relației propagandă-ideologie deficitară - How Propaganda Works, Jason Stanley - Pagina 8

Conținut arhivă zip

  • Modelul relatiei propaganda-ideologie deficitara - How Propaganda Works, Jason Stanley.docx

Ai nevoie de altceva?