Nina Cassian - Comentariu Monografic

Pornind de la definitia clasica a monografiei –care presupune un studiu amplu si multilateral asupra unui subiect, incercam in paginile care urmeaza sa creionam radacinile si semnificatiile vietii si operei Ninei Cassian. Conceptul traditional de monografie (viata si opera) a unui autor include, de asemenea legarea acestuia de un moment literar, de o epoca pe care scriitorul o ocupa si o defineste, situand epoca respectiva in angrenajul estetic, ideatic si ideologic al istoriei literaturii nationale. Monografia este, astfel, o cărămidă în zidul construcţiei culturale si identitare a natiunii, canonizand un autor si redactand un capitol din istoria literaturii.Este ceea ce ne propunem, succinct, sa realizam legat de numele Ninei Cassian, detasand-o din continuum-ul istoric si incercand sa construim o semnificatie de ansamblu a acestuia.

Poeta, eseista si traducatoare - Renée Annie Cassian provine dintr-o familie de origine evreiasca si urmeaza Scoala primara si primele clase liceale la Brasov iar bacalaureatul la Bucuresti;tot aici studiaza muzica, picture si filologie, fara a absolve insa.

Sub diferite pseudonime (Maria Veniamin, Ana Varga, Nic, Hortensia) debuteaza cu traduceri din Georges Rodenbach si Christian Mor-genstern, in Ecoul , în 1944” şi definea o preocupare mai veche în mod evident precoce, în ziarul ”Tineretului progresist”, ”Tinereţea” (1945), publică poeme combativă cu structură modernă: ”N-am ştiut să vorbim despre mare făr’ de legea lumii/ decît ghemuiţi în culcuşuri de frică/ ascunţi după dîmburile intenţionate ale deşertului.” , si editorial, cu volumul de expresie avangardista La scara 1/1 din 1947, volum prin care se impune ca poetă cu o febră lucidă, spunând adevăruri simple, cum s-a mai afirmat, în expresie aproape matematică. Ne sugereză o echivalenţă: aceea a unui real- produs al ”fanteziei creatoare” care se constituie ca realitate lirică. O seducţie a imaginarului, o geografie fantastă, dând elementelor de cultură un aer gratuit, alcătuind mozaicuri sonore de cuvinte, urmărind şocul uneori de ex. ”Spuneţi-mi când, spuneţi-mi când/ o să ne scoatem ochii din pantofi?”. E vorba de o halucinaţie intenţionată mai mult decât se lasă ispitită, poeta ispiteşte ea însăşi suprarealismul, pentru a-i smulge singurul lucru pe care acesta putea să i-l dea: libertatea interioară a asociaţiei ce naşte metafora. Prezenţa versului regulat şi a rimei, adesea bogată, ne arată clar că poeta s-a angajat într-un joc în care nu vrea să piardă. La scara 1/1 a fost, desigur, mai mult decât un simplu debut, chiar dacă poeta n-a mai revenit la tonul şi tărâmul care au fascinat-o atunci. Volum suprarealist, insa, doar la nivel imagistic si spectacular , caci halucinatiile sunt intentionate , expresia lucida ,elaborata riguros ,calculate, iar laconismul este un mod al subtilitatii;versurile din aces volum sunt cu masura si sobre, fara colorit sonor,fara pitoresc,fara stridente, fara confidenta ;de asemenea , lipseste gustul pentru tenebrous si dezechilibru, fara metafizic si abisal,fara anxietati traumatizante. Domina fantezia – imperiul vrajii, umorul senin si tandru, ilogismul unui joc plin de savoare pe care si-l va mai putea permite doar in versurile pentru copii- adevarate capodopere. In acest volum modernismul transpare din asonantele, metaforele si comparatiile neasteptate, paradoxuri. Fascinatia pe care o degaja modernismul metaforei Ninei Cassian permite schimbarea accentelor,o mutatie , altfel de punere in lumina a viziunii discursului poetic, ne releva viata sa la lumina: "Toate sunt trăite, n-am inventat nimic. Totul mă inspiră - scrumiera asta, paharul cu apă lăsaţi toate ale vieţii să vină la mine", a spus scriitoarea intr-un interviu.