O Campanie Împotriva Fumatului Juvenil

INTRODUCERE:

AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU TINERET are stabilite următoarele scopuri şi obiective generale:

Scopuri:

• Ideea de bază ce ghidează activitatea Autorităţii Naţionale pentru Tineret este aceea de armonizare a programelor sale cu cele provenite din sfera societăţii civile, venind în întâmpinarea unor necesităţi şi probleme sociale majore ale tinerilor;

• Aplicarea politicii guvernamentale în domeniul educaţiei nonformale pentru copiii şi tineri;

• Elaborarea de programe pentru tineret în domeniul integrării în Uniunea Europeană;

• Dezvoltarea parteneriatelor cu Structurile Asociative de Tineret.

Obiective:

• Implicarea tinerilor în viaţa publică;

• Stimularea participării active a tinerilor în procesul decizional ;

• Identificarea problemelor şi necesităţilor tinerilor la nivel individual şi la nivelul structurilor asociative de tineret;

• Elaborarea unor programe de prevenţie şi diminuare a delicvenţei în rândul tinerilor.

Fumatul reprezintă una din problemele grave ale societăţii în general şi a tinerilor în mod special. Cel mai grav este faptul că de-a lungul timpului au existat preocupări multiple privind această problemă: fumatul la tineri. Însă ceea ce doresc să accentuez în acest caz este faptul ca din ce în ce mai mulţi tineri – minori fumează şi un lucru de asemenea grav este că majoritatea nu sunt receptivi la mesajele transmise de autorităţile din jurul lor (familie, părinţi, fraţi, surori mai mari, profesori, etc). Totuşi există anumite categorii de persoane care ar putea să-i facă pe aceşti tineri să fie receptivi la mesajele împotriva fumatului care li se adresează. Aceste categorii de personae ar fi în primul rând tineri de aceeaşi vârstă şi în al doilea rând persoane specializate (doctori, psihologi).

Autoritatea Nationala pentru Tineret consideră această problemă ca fiind deosebit de gravă pentru sănătatea tinerilor şi porneşte o campanie împotriva fumatului la minori, o campanie în doi paşi, pe termen lung şi care are ca temă “ Fumatul juvenil”, iar scopurile acestei campanii sunt informarea despre efectele fumatului asupra sănătăţii, conştientizarea tinerilor fumători despre nocivitatea acestui fapt şi în ultimă instanţă formarea unei atitudini negative asupra fumatului în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 12 ani şi 18 ani.

TIPUL DE CAMPANIE ce se va derula: în prima parte va fi o campanie de informare şi conştientizare pentru ca în ultima parte să se transforme într-o campanie de modificare a comportamentului.

PROBLEMA: Fumatul juvenil în continuă creştere

PUBLICUL ŢINTĂ

Public primar - tineri cu vârste cuprinse între 12 ani şi 18 ani.

Grupuri de influenţă – lideri de opinie din mass-media, şcoli şi licee.

ANALIZA SITUAŢIEI

ANALIZA PEST

Macromediul social

Conform unui raport al Băncii Mondiale, aproape o treime dintre români (29%) trăiau sub pragul sărăciei în anul 2002, iar 10% din populaţie se situa sub pragul sărăciei severe (adică nu dispunea de mijloacele necesare asigurării consumului minim de calorii pe zi).

Potrivit aceluiaşi studiu, elementele asociate sărăciei în România sunt: mărimea gospodăriei (cele cu mai multe persoane sunt de regulă mai sărace), apartenenţa la etnia romă, caracteristicile capului gospodăriei (gospodăriile al căror cap este femeie, sau o persoană cu nivel scăzut de educaţie, sau care lucrează pe cont propriu, sau care este şomer), rezidenţa în mediul rural şi în regiunea de NE a ţării.

Din punct de vedere al percepţiei sărăciei, mediul social românesc este caracterizat de o polarizare accentuată. Cei mai mulţi români (aproximativ 60%) percep societatea din care fac parte ca fiind inegală: marea majoritate sunt foarte săraci, iar o mică parte sunt extrem de bogaţi. Pe de altă parte, jumătate dintre români (51%), cred că societatea românească va avea peste 10 ani o structură a veniturilor asemănătoare sau chiar mai uniformă decât cea de dinainte de 1989 (idem). Asta înseamnă că există un segment al societăţii care se aşteaptă la o creştere a ponderii clasei mijlocii în structura socială.

În ceea ce priveşte problema corupţiei, conform BOP din mai 2004, cei mai corupţi oameni din societatea românească actuală, sunt percepuţi a fi parlamentarii, miniştrii, medicii, oamenii de afaceri, procurorii, iar cei mai puţin corupţi, ziariştii, profesorii, funcţionarii la primării, notarii, consilieri locali. La subeşantionul de tineri această împărţire este cvasi identică (cu menţiunea că poliţiştii sunt percepuţi a fi mai corupţi de către aceştia). Aceasta induce o lipsă de încredere şi de cooperare a populaţiei cu autorităţile.

Macromediul tehnologic

Investiţiile au crescut, de la 19,7% din PIB în anul 2000, la 23,3% din PIB în anul 2004. Principalele domenii de interes ale investitorilor străini şi locali, conform revistei Capital, sunt: Telecomunicatiile, Serviciile, Industria energetică.

Aşadar, principalul domeniu în care s-au realizat investiţii străine în România a fost cel al comunicaţiilor. În perioada 1990-2001, ponderea investiţiilor străine directe în acest sector, s-a situat între o treime şi jumătate din totalul investiţiilor străine directe în România.

Evoluţia rapidă a acestui domeniu este sugerată şi de numărul de abonaţi în telefonia mobilă, la sfârşitul anului 2003, care a fost de 6,9 milioane, aproape dublu faţă de anul precedent şi superior numărului de abonaţi la telefonia fixă.

La celălalt pol, lipsa acută de investiţii în tehnologie se manifestă în agricultura. Luând în considerare productivitatea scăzută (vezi mai sus, elementele negative ale macromediului economic) şi ponderea populaţiei (inclusiv tineri) care lucrează în acest sector (aproximativ o treime din forţa de muncă), putem spune că retehnologizarea este imperios necesară în domeniul agricol.