Rezumat carte - Zvonurile

1. Ce reprezintă zvonul?

O informație incomodă.

Definiții:

Allport și Postman(intemeietorii)- ”enunț legat de evenimentele la zi, destinat a fi crezut, colportat din om în om, de obicei din gură în gură, în lipsa unor date concrete care să ateste exactitatea lui”

Knapp - ”declarație destinată a fi crezută, ce se raportează la actualitate, fiind răspândită în lipsa unei verificări oficiale”

Peterson și Gist - ”relatare sau explicație neverificată, care circulă din om în om și este legată de un obiect, un eveniment sau o problemă de interes public”.

1. Zvonul e o informație. Se deosebește de legendă deoarece aduce date noi despre o persoană sau un eveniment de actualitate, legenda relatând fapte trecute.

2. Zvonul este destinat a fi crezut. Este reluat cu intenția de a amuza sau de a predispune la visare. Astfel se deosebeștede povestirile hazlii sau de povești.

3. Zvonul încearcă să convingă

Orice tip de devalorizare e precedat de zvonuri.

Ex. fotografia. După ce a fost reluată a 7 a oară informația abia dacă mai are vreo legătură cu fotografia inițială.

- Conceptul de zvon este neutru. Există o contradicție în acest sens. Dacă zvonul este întotdeauna ”fals”, de ce să-i mai acordăm atenție? În urma experiențelor acumulate lumea ar trebui să învețe mai mult să pună la îndoială zvonurile. Zvonurile nu deranjează pentru că sunt ”false”.Se întâmplă să fie și adevărate. Ele deranjează pentru că alcătuiesc o sursă de informare necontrolată de putere.

De ce zvonurile au fost dintotdeauna incomode?

1. Publicul trebuie să-și păstreze intactă încrederea în mediile de informare oficiale(presă, radio, televiziune) astfel încât să nu fie tentat să se informeze din alte surse.

2. Trebuie ca publicul să-și păstreze neștirbită încrederea în conducătorii săi, în guvernul care-și dă toată silința să răspundă problemelor generate de criză și de război.

3. Când are loc un eveniment, trebuie să se transmită cât mai repede posibil maximum de informație.Zvonurile se nasc din întrebările spontane pe care publicul și le pune și la care nu se găsește răspuns. Ele satisfac nevoia înțelegerii evenimentului atunci când acesta nu e clar.

4. Trebuie eliminate toate zonele de necunoaștere. Difuzarea informațiilor nu înseamnă neapărat și recepționarea lor, astfel se va asigura recepționarea în condiții bune de către toată lumea.

5. Dacă lipsa de ocupație generează o adevărată aviditate pentru cele mai neînsemnate vorbe menite să pună capăt monotoniei, trebuie luate măsuri pentru ca populația să nu trândăvească: muncă și organizarea timpului liber.

O deliberare colectivă

T. Shibutani - ”Zvonurile sunt știri improvizate, rezultând în urma unui proces de deliberare colectivă”. După părerea sa, la originea zvonului se află un eveniment important și ambiguu. Zvonul ar fi așadar ” reuniunea resurselor intelectuale ale grupului pentru obținerea unei interpretări satisfăcătoare a evenimentului”. Așadar zvonul este un rezultat al unei acțiuni colective ce are ca scop atribuirea unui sens unor fapte inexplicabile. Argumentul poate fi rezumat printr-o formulă:

Z=Importanță x Ambiguitate

Dacă importanța evenimentului este nulă sau dacă nu prezintă niciun fel de ambiguitate, nu vor exista zvonuri. Energia mobilizării grupului va fi absentă.

- Sunt ambigue, stârnesc întrebări

- Dacă publicul dorește să înțeleagă ceva și nu primește explicații oficiale, se produc zvonuri(Cum apar zvonurile?) . Procesul neînțelegerii se poate repeta: în măsura în care de fiecare dată noul mesaj rămâne ambiguu, acesta permite o interpretare personală din partea fiecărui nou receptor.

Psihatrizarea zvonului

Ex povestea copilului degerat.

E Morin - zvon=povești neîntemeiate cu efect pervers: ”zvonul a căpătat aspectul unei boli mintale răspândite în corpul societății”

Zvonul din Orléans analizat zvonul dpdv medical: germene, patologie,focar de infecție, perioadă de incubație, metastază.

Compararea unui zvon cu o maladie, nebunie

Dacă zvonul nu este decât expresia unei convingeri care circulă fără niciun temei, atunci constituie un fenomen irațional, adică semn de nebunie, echivalentul sociologic al imaginației.

ATU: permite condamnarea tuturor celor care nu au o opinie similară cu cea a grupului : ”delirează”.

Adevărul și falsul

Linie telefonică ”Alo, Zvonul” care permite publicului semnalarea de noi zvonuri ce i-ar parveni. S-a constatat faptul că în general interlocuitorii comunică existența unor zvonuri pe care nu le cred.(informație = ”A”, zvon=”F”)

- Zvonul este o raportare la autoritate: dezvăluie secrete, sugerează ipoteze, constrânge autoritățile să v orbească. Este adesea expresia unei opoziții: dezmințirile oficiale nu sunt convingătoare, ca și când oficial și credibil nu ar merge mână- n mână. Zvonul pune la îndoială autoritățile, este o contraputere.

- Zvonul dezvăluie un secret:este rar, deci scump. Retransmiterea zvonului înseamnă obținerea de beneficii din valoarea lui, atâta timp cât are valoare

- Cel care divulgă zvonul, făcându-i pe ceilalți să se încreadă în el, împărtășind un sercret, se alege cu aprecieri din această tranzacție.Se afirmă ca un deținător al unor cunoștințe prețioase, ca un deschizător de minți.