Rolul și importanța comunicării în administrația publică

1. Comunicarea in procesul de formare a functionarului public

Functionarul public, in conceptia actuala si probabil in cea viitoare, nu mai este doar un simplu specialist intr-un domeniu ingust de activitate in care acesta se manifesta ci un profesionist cu un puternic suport stiintific al pregatirii sale si un bagaj de deprinderi si priceperi in masura sa satisfaca cerintele si conditionarile impuse de profesiunea aleasa. Avand in vedere ca prin excelenta, functionarul public isi exercita atributiile prin intermediul comunicarii, este oevidenta faptul ca aceasta trebuie sa joace un rol deosebit, in procesul formarii lui.

Comunicarea urmareste sa influenteze sau sa transforme perceptiile, atitudinile, sentimentele, starile de spirit si opiniile oamenilor si grupurilor, sa determine unitate de vedere si o actiune coerenta.

Abordand problematica formarii functionarului public, trebuie subliniate o serie de cerinte ale acestui proces, cum sunt: complexitatea, diversitatea, unitatea conceptuala, caracterul profound stiintific, utilitatea, finalitatea .In acelasi timp nu trebuie scapata din vedere, dubla acceptiune a acestuia ,caracterul formativ si cel informative, cele doua aspecte constituind laturi inseparabile ale procesului, dar si determinari de finalitate. Caracterul formativ, identificat intr-o larga acceptiune cu educatia pe cere tanarul o primeste in sistemul educationa, are ca obiectiv fundamentar conectarea acestuia la sistemul de valori sociale. In acest context prin intermediul comunicarii se urmareste si se realizeaza perpetuarea unui sistem de valori specifice societatii, cum sunt: onoarea, demnitatea, loialitatea, curajul, spiritual de echipa, colegialitatea.

Tot prin comunicare se formeaza convingeri noi, se consolideaza cele anterioare, se inlatura mentalitatile si practicile perimate, care sunt in discordanta cu exigentele organizatiei. Modul in care se desfasoara procesul educativ este si el important,de aceasta depinzand transformarea corecta a unui tanar intr-un viitor functionar loial si eficient. Pentru ca procesul de formare se desfasoara in instituiile de invatamant, sub atena indrumare si observare a unor profesori si specialisti,un rol deosebit, in derularea si calitatea acestuia, il joaca metodologia si tehnicile folosite. Se poate aprecia ca metodele si tehnologiile didactice bazate pe o prezentare si transmitere combinata a informatiilor, vor atrage dupa sine o mai buna intelegere si memorare a acestora.

Comunicarea directa(“fata in fata”) este cea mai indicata pentru transferul de informatii si corectarea conduitei. Comunicarea “fata in fata“ mai este importanta si pentru faptul ca viitorul functionar public poate identifica cu usurinta daca mentorul sau este sau nu, model demn si credibil de urmat pentru sine.

Comunicarea sta la baza exercitarii actului de modificare in forma si continut, a “materialului” uman care parcurge procesul de pregatire. Finalizare procesului se realizeaza prin exercitarea puterii respective a influentei de catre un agent de comunicare sau emitator, care poate fi profesorul, instructorul sau alt functionar, asupra receptorului sau individului aflat in formare. La baza exercitarii puterii sau actului de influenta, care permit emitatorului sa realizeze schimbarea dorita sunt: puterea recompensatoare, puterea coercitiva, puterea referentiala, puterea legitima si puterea expertului.

Puterea recompensatoare este definite ca ”puterea a carei baza o reprezinta abilitata de a rasplati” , referinta fiind promisiunea sau oferirea de avantaje.

Puterea coercitiva se bazeaza pe faptul ca receptorul se astepta sa fie pedepsit daca “nu se conformeaza incercarii de influentare” a emitatorului. Asadar, spre deosebire de puterea care recompenseaza, in acest caz, intervine o rasplata”negativa”.

Puterea referentiala se bazeaza pe identificarea receptoruluicu emitatorul, identificarea fiind definite ca ”sentiment al identitatii” sau “dorinta de unificare”.

Puterea legitima se bazeaza pe intelegerea de ambele parti a faptului ca cineva are dreptul sa pretinda ascultare de la ceilalti. Un exemplu in acest sens poate fi considerat sfatul unui profesor oferit unui student.

Puterea expertului este influenta care se bazeaza pe atribuirea ascendentului nuvelului de pregatire a emitatorului comparative cu cel al receptorului.

Aceasta tipologie a bazelor puterii identifica, ordoneaza si explica principalele mecanismeale influentei comunicativesi corespundein general conceptiei despre comunicarer ca process care implica o relatie.