Sah in Trei

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Sah in Trei.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domenii: Comunicare, Marketing

Extras din document

Realităţi

- În fiecare zi mai mult de 3000 de adolescenti din SUA fumeaza prima lor tigara si astfel fac primul lor pas pentru a deveni un fumator regulat. O treime dintre acestia vor muri datorita bolilor provocate de fumat.

- 40% dintre adolescentii care fumeaza regulat au încercat cel putin o data sa renunte.

- Fumatul este o boala a copiilor. 89% dintre oamenii care încearca pentru prima data o tigara o încearca pîna la vârsta de 18 ani.

- 90% dintre noii fumatori sunt copii si adolescenti. Acesti noi fumatori îi înlocuiesc pe cei care s-au lasat sau au murit prematur din cauza bolilor provocate de fumat. Tinerii sunt încurajati sa fumeze prima tigara de catre reclamele si promotiile organizate de companiile producatoare de tigari, de prietenii lor, de preturile mici precum si de posibilitatea de le procura foarte usor unii comercianti ignorînd reglementarile în vigoare.

- Nicotina provoaca dependenta; de fapt riscul de a deveni dependent este de unul la trei sau unul la doi în timp ce riscul de deveni dependent de cocaina administrata intravenos este de unu la patru! Mai mult de 80% dintre tinerii care fmeaza un pachet sau mai mult pe zi recunosc nevoia sau dependenta lor de tigari.

- 42% dintre cei care fumeaza pâna la trei tigari pe zi vor deveni fumatori regulati.

- 70 % dintre adolescenti declara ca daca ar putea sa aleaga înca o data ar alege sa nu fumeze.

- În SUA 1 din 5 morti este datorata unei boli produsa de fumat.

- Mai mult de 400.000 de oameni mor anual din cauza bolilor provocate de fumat adica mai mult decât cele provocate de alcool, crack, heroina, crime, sinucideri, accidente de masina si SIDA la un loc.

- Tinerii nu înteleg sau subestimeaza dependenta produsa de nicotina. Dintre cei care credeau ca peste cinci ani vor renunta la fumat 73% înca mai fumau dupa sase ani!

Brandurile de fite ale Epocii de Aur

Din toata oferta de branduri internationale, in perioada Epocii de Aur romanii au avut cateva preferinte carora le-au ramas apoi fideli zeci de ani. Kentul, cafeaua Wienner, sapunurile FA sau Rexona au fost mai mult decat marci privilegiate. Ele se transformasera in valuta forte pentru orice serviciu existent pe piata. Romanii preferau detasat Adidas, Neckerman sau Johnny Walker in locul altor branduri pentru produse similare.

Si acum se mai spune „mi-am luat niste adidasi Puma“. In anii ’70, la noi, Adidas a dat numele tuturor pantofilor de sport. Marca celor trei dungi era atat de apreciata, incat se purtau chiar si la costum. Otterii erau si ei un semn al distinctiei masculine, iar superlativul in materie de moda era Neckerman, care zacea pe post de coffee table book in cele mai multe sufragerii. Nutella si Tic Tac de la Ferrero erau variantele cele mai „de fite“ in domeniul dulciurilor expuse la shop si oricine se intorcea din Vest avea negresit un Toblerone in bagaje, pentru copii sau pentru vreo spaga. Copiii stabilor erau abonati la „Pif“, revista frantuzeasca, evident, pentru ca pe atunci limba franceza era de baza pentru a avea acces la lumea buna. La scoala foloseau Bic-uri aduse din Vest, dar care s-au gasit o vreme si in tutungerii. Cum „si-au ales“ comunistii marcile

Mai multe marci globale au patruns in Romania pe la inceputurile „domniei“ lui Ceausescu, care isi pusese in cap sa se afirme si pe plan international si a promovat o anumita deschidere fata de Occident. A fost perioada in care Occidentul ne-a creditat angro, cand pe rafturile magazinelor se gaseau marfuri din Vest. „Deschiderea“ s-a intrerupt brusc pe la mijlocul anilor ’70, cand Ceausescu a hotarat sa returneze toate datoriile. Dar brandurile globale care apucasera sa castige o anumita notorietate pe piata romaneasca si mai ales cele aflate in top pe atunci au ramas, in mintea celor mai multi romani, singurii indicatori ai bunastarii occidentale, repere cunoscute si frumos colorate intr-o lume care devenea din ce in ce mai cenusie.

Chiar si cei care apucau sa mai iasa in Occident au ramas „chititi“ pe aceste branduri si se intorceau cu produse de marca adaptate la cererea din tara. Unele dintre aceste branduri apucasera sa se si produca la noi, prin contracte de lohn sau prin licente de fabricatie: Adidas, Pepsi, Otter si altele. Fabrica de pantofi Pionierul producea in lohn pantofi sport Adidas inca din 1969. Adidasii cu trei dungi erau o marfa de ultima ora si in Vest. In 1968, au incaltat majoritatea sportivilor la Olimpiada din Mexico, asa ca impactul a fost extrem de mare. Produsele plecau la export in SUA si Australia, cu eticheta „Made in France“. Aproximativ 5% din marfa ajungea si pe piata romaneasca, prin pile si relatii.

De asemenea, Pepsi a deschis fabrica de la Constanta inca din 1968. Desi bautura incepuse sa capete un gust ciudat, de bitter indulcit, brandul era brand si era preferat fata de cele locale. De altfel, Pepsi era lider in Europa de Est, in fosta URSS avand 23 de fabrici.

In ultimii ani ai „infloririi socialiste“, brandurile din Vest se cam rarisera. Asa ca produsele cu brand occidental se consumau la ocazii speciale, mai pentru toata ziua ramanand marcile din „lagar“: tigarile BT, sapunurile Florena, Amo, surogatele de cafea Inka si Bikava.

Fisiere in arhiva (1):

  • Sah in Trei.doc