Știrea de Televiziune

Definirea ştirii de televiziune

Ştirea de televiziune este o relatare audio-vizuală succintă despre un fapt, o problemă sau o situaţie de actualitate, ce interesează un mare număr de persoane. Ştirea răspunde la cele 6 bine cunoscute întrebări: Cine?, Ce?, Când?, Unde?, Cum?, De ce?, şi cuprinde toate elementele semnificative care determină caracterul subiectului despre care se vorbeşte. De menţionat că nu toate materialele difuzate în cadrul telejurnalelor au format de ştire.

Valori ale ştirii

Ca şi în presa scrisă, ştirile de televiziune prezintă fapte ce se caracterizează prin importanţă – adică numărul persoanelor şi gradul în care acestea sunt sau vor fi afectate, prin prezenţa unui element conflictual (între indivizi, între grupuri, între oameni şi instituţii etc.), prin insolit, prin spectaculozitate, prin dramatism, prin interes uman etc.

Tipologii de ştiri

Există mai multe categorii de ştiri ce presupun strategii de producţie diferite.

a) în funcţie de perisabilitatea lor în timp, ştirile de televiziune se împart în doua categorii

- de actualitate imediată (hard news) – ex. o decizie majoră a guvernului, o întrunire politică, un accident – astfel de ştiri redau pulsul vieţii; cu ajutorul ei se construieşte impresia că un post sau altul de televiziune este bine informat.

- de o actualitate mai largă (soft news) - ştirile din această categorie nu sunt legate de a o dată anume, de un moment precis, ci de o perioadă mai largă, de exemplu, relatări despre evoluţia unor domenii, a unei regiuni sau unele fapte diverse. Interesul faţă de asemenea subiecte se păstrează mai mult timp. Difuzarea lor poate fi amânată câteva zile dacă nu există riscul ca un alt post să difuzeze între timp aceeaşi informaţie.

b) în funcţie de conţinut, ştirile se pot clasifica pornind de la domeniile cărora le aparţin: politic, social, economic, cultural, medical, sportiv etc. Dar prezenţa unor subiecte mai frecvente în telejurnale a impus şi alte categorii, precum relatări despre accidente, incendii şi catastrofe, scandaluri, crime, arestări şi procese, zile speciale (sărbători), evenimente din viaţa unor celebrităţi, fapte şi situaţii de interes uman, curiozităţi ştiinţifice, fapte diverse etc.

c) unele ştiri pot suscita un interes imediat, de obicei puternic, dar de scurtă durată, cum ar fi accidentele, arestările, evenimentele mondene etc. Ele ne reţin atenţia doar pe moment, fără a avea vreo importanţă prea mare în viitor, dar sunt mai captivante şi mai spectaculoase. Alte ştiri conţin informaţii ce se vor dovedi utile mai târziu.

d) în funcţie de momentul difuzării unei ştiri în raport cu momentul producerii evenimentului despre care se vorbeşte, există trei categorii de relatări:

4 post-factum: se referă la situaţii încheiate,

5 în evoluţie: au în vedere fapte aflate în curs de desfăşurare;

6 anticipatoare: anunţă evenimente viitoare.