Titu Maiorescu și Discursul Politic

GENERALITATI

Discursul reprezinta o compozitie oratorica prin care se sustine, argumentat, in fata unui auditoriu, o problema sau o tema.In functie de natura temelor, a problemelor tratate si a imprejurarilor, discursurile pot fi: politice, stiintifice, ocazionale (discurs academic, de receptie, de raspuns).

Aceasta forma de comunicare incepe sa fie practicata sistematic, in cadrul vietii politice moderne de la 1866, de cand incepe si istoria guvernelor Romaniei si se configureaza inceputurile parlamentarismului romanesc. Viata partidelor si activitatea parlamentara de dupa marea Unire au produs un volum urias de discursuri politice.

"Discursul politic este forma unui discurs social raspandit in societatea moderna prin care se transmit o serie de mesaje de ordonare si structurare, prinb care puterea se infatiseaza in complexitatea ei.( )A vorbi in public inseamna a detine puterea. Faptul ca cineva vorbeste si este ascultat de mase inseamna o anumita ierarhizare a rolurilor sociale, indiferent de continutul discursului."

"Discursul politic are ca obiect probleme de stat.Se bucura de veche si faimoasa traditie, incepand cu Demostene si Cicero. In cultura romaneasca l-au ilustrat cu brio Mihail Kogalniceanu, Titu Maiorescu, Barbu St.Delavrancea, Nicolaie Iorga, Nicolae Titulescu si multi altii."

Discursul politic este puternic legat de putere si este totodata unul dintre cele mai importante instrumente pe care le au la dispozitie fortele politice pentru ascensiunea lor la putere.Omul politic incearca prin intermediul discursului sau sa creeze sau induca publicului opinii si atitudini care sa favorizeze realizarea telurilor politice proprii.

Din punct de vedere compozitional, discursul are o structura precisa:I.Introducere; II.Cuprins;III.Peroratie.

Discursul politic trebuie sa cuprinda cele trei caracteristici ale unui discurs retoric: acesta trebuie sa intereseze, sa seduca si sa convinga.

Discursurile politice cuprind, de regula, mesaje ideologice, politice, economice si sociale.Aceste discursuri sunt structurate in jurul a doua teme: pozitive si negative.

In campaniile electorale, candidatii folosesc teme pozitive pentru a-si sublinia programul propriu, iar atunci cand fac referire la contracandidati, ei folosesc un limbaj negativ.Teme negative intalnim in discursurile lui Corneliu Vadim Tudor, care foloseste un intreg arsenal impotriva contracandidatilor.Tonul discursurilor sale este unul agresiv iar frazele sunt lungi si pline de metafore.In comparatie cu acesta , Ion Iliescu adopta teme negative in discursurile sale , dar pe un ton calm, mai putin agresiv, cu fraze scurte si la obiect.

Ratiunea de a fi a discursului politic este convingerea, si daca aceasta nu este posibil, persuadarea auditoriului.Discursul politic trebuie sa treaca de la a spune la a face, pentru ca ultimul act al legitimarii puterii este actiunea. Intr-un discurs politic, figuri de stil precum metafora, comparatia sau epitetul ar putea deforma mesajul transmis.

CARACTERISTICILE DISCURSULUI

POLITIC

Ambiguitatea este un instrument eficient al persuadarii si este folosit de multe ori intentionat intr-un discurs politic, marind sansele ca cei mai multi dintre receptori sa adere la ideile expuse si sa actioneze in consecinta. Ambiguitatea este utilizata adesea si pentru a face neobservat un adevar, un interes, pe care grupul de putere n-ar vrea sa-l faca public. Un astfel de discurs nu poate sa spuna intotdeauna cu toata sinceritatea o anumita realitate, o anumita situatie. Se folosesc aluzii, antiteze, interogatii retorice, care de cele mai multe ori ascund decat dezvaluie(sloganul, cuvinte-soc, expresii sablon).

Sloganul este o formula concisa si frapanta, usor de repetat, polemica si cel mai adesea anonima, destinata sa incite masele atat prin stilul sau, cat si prin elementul autojustificator, pasional si rational pe care-l comporta. Sloganul are un caracter polemic, iar aceasta trasatura este cu atat mai evidenta in discursul politic. Grupurile care ceeaza si difuzeaza aceste formule sunt cele care lupta pentru putere. In cadrul infruntarilor electorale, sloganul este utilizat tot timpul. Sloganurile, in discursul politic trebuie sa aiba sonoritate si ritmicitate pentru a fi retinute mai usor de receptor; sa aiba si sa redea putere.

Caracterul esential al sloganului atrage atentia asupra doctrinei, asupra scopului urmarit si asupra actiunii ce trebuie desfasurata.De asemenea, esentialul poate fi mai usor retinut de catre mase, este mai credibil si poate fi mai usor manipulat in interiorul discursului politic.

Exemple de sloganuri:"Un presedinte pentru linistea noastra", folosit in campania electorala din 1990, in urma caruia Ion Iliescu a castigat alegerile; "Sa traiti bine", sloganul presedintelui Traian Basescu sau sloganul noului partid creat in Romania, P.L.D.-"Progres, libertate si demnitate".