Toleranța

Societatea modernă ridică problema în contextul psihosocial al epocii noastre.Deşi fenomene ca rasismul,violenţa,terorismul,asasinatul politic nu au in principal cauze psihiatrice,ele fiind fenomene care se nasc intr-un anumit climat social,totuşi punctul de vedere psihologic sau al psihiatriei sociale nu pot fi excluse din cadrul explicaţiilor acestor fenomene.

Notiunea desemneaza totalitatea atitudinilor si comportamentelor prin care anumitor indivizi si grupuri li se refuza drepturile si oportunitatile existente pentru alti indivizi si grupuri, in cadrul unei si aceleasi societati politice. Acesta este sensul principal al discriminarii negative. Forma extrema de discriminare nationala, etnica, religioasa, rasiala, etc. este segregatia.Reversul discriminarii este actiunea pozitiva (afirmativa). In prezent, abordarile multiculturale utilizeaza si sintagma "discriminare pozitiva" referindu-se la abordarea unor drepturi suplimentare comunitatilor dezavantajate de practici discriminatorii anterioare.Rasism. Credinta existentei unei inegalitati a raselor, superioritatii de ordin biologic, legitimitatii nazuintelor hegemonice, pastrarii unui ideal de "puritate" sau de "autenticitate" - impreuna cu un recurs la epurare sau eugenism. Variantele utilizate incorporeaza o gindire decadenta sau celebreaza, dimpotriva, meritele selectiei naturale. De mentionat si alte clivaje, rasismul de excludere, rasismul de dominare, rasismul propriu-zis, teoria rasiala. In functie de perspectiva imaginata (de la Pearson la Chamberlain, sau de la Gobineau la Victor Courtet), apar anumite divergente. Sa nu uitam, de altfel, ca se impun anumite nuante si ca orice ierarhie nu se rezuma numai la "categoriile exploatarii sau dispretului" (Andre Bejin si Julien Freund, "Racismes - antiracismes", Paris, Klincksieck, 1986). P.A.Taguieff, in "La force du prejuge. Essai sur le racisme et ses doubles", Paris, La Decouverte, 1988, prezinta "un inventar sistematic de trasaturi definitorii": respingerea universalului, postulatul incomunicabilitatii, legile ereditatii, vointa de diferentiere. Daca ansamblul acestor presupuneri merita sa fie chestionat, trebuie denuntat un anumit numar de "fictiuni": exaltarea unei lumi fara prejudecati, dragostea absoluta de pace si umanitate, retorica a conspiratiei sau orchestrarii… Fara aceasta punere la punct, pot sa reapara orbirea, fanatismul sau resentimentul.

Intoleranta e o boala grea a Terrei, care ar trebui stearsa de pe fata Pamantului. Eu am ajuns la propria opinie, mai bine zis la o hotarare, care pentru mine acum si in viitor va fi o lege.

Eu, cetatean al Pamantului, pledez pentru o societate a Tolerantei, caci toleranta e intelegere si intoleranta nu duce la nimic bun. Caci anume ea este usa pe care intra rasismul, discriminarea rasiala, xenofobia si antisimitismul. Totusi, pana la urma, ne dam bine seama ca de toleranta avem nevoie la orice pas. Pentru a ajunge la bine, avem nevoie de toleranta. Pentru a fi mai buni, avem nevoie de toleranta, pentru capatarea prieteniei, intelegerii si fericirii, avem nevoie de toleranta. Avem nevoie de ea ca de oxigen. Deci eu, cetatean al Europei si al Pamantului, ma angajez sa resping orice alta discriminare rasiala, de antisimitism si xenofobie. Ma angajez sa fiu tolerant, caci eu stiu ca toleranta e o piatra sacra de o temelie, care tine mai apoi sa fie o cladire - o noua societate, o societate toleranta.