Valorile individuale și organizaționale - conflict și complementaritate

Secţiunea 1: Consideraţii generale asupra valorilor

Valoarea este definită în DEX ca fiind „însuşirea unor lucruri, fapte, idei, fenomene de a corespunde necesităţilor sociale şi idealurilor generate de acestea”. Conform acestei definiţii valorile se raportează la modul de definire a necesităţilor sociale şi a principiilor generale ce structurează viaţa socială. Prin urmare, acestea se găsesc într-o relaţie de dependenţă faţă de reprezentările indivizilor despre nevoile pe care le au, despre obiectele şi scopurile existenţei umane.

De referinţă pentru contextul eseului de faţă este concepţia psihologică cu privire la valori, conform cu care acestea reprezintă elemente de orientare a indivizilor în lumea înconjurătoare. Ele se constituie în decodoare ale posibilelor acţiuni ce permit identificarea gratificaţiilor potenţiale, beneficii derivate din scalele preferinţelor fiecăruia, depinzând de motivaţiile, nevoile şi aspiraţiile personale. Totodată, trebuie menţionată şi abordarea sociologică şi antropologică privind valorile, conform căreia acestea sunt percepute ca fiind intrinseci subiectului – fie că vorbim de un individ sau de o entitate/organizaţie - şi diferite de la unul la altul, având însă un important determinant social, exprimat şi totodată indus de către norme, obiceiuri şi ideologii .

Fără a reprezenta simple iluzii, valorile constituie realităţi lăuntrice, interioare indivizilor, imposibil de observat în mod direct, ci doar prin manifestările lor, respectiv prin comportamente, dar mai ales prin atitudini, acestea constituind expresia directă a valorilor. Referindu-ne la relaţia dintre valori şi atitudini, putem spune faptul că, practic, o valoare se poate manifesta sau poate fi determinată prin mai multe atitudini. Atitudinile, la rândul lor, pot fi determinate de mai multe valori diferite. Spre exemplu, atitudinea faţă de un partid politic poate fi determinată de orientarea valorică către o ideologie anume, către tradiţionalism, preferinţa latentă pentru oameni având profilul similar cu liderii partidului respectiv .

Valorile nu există în sine, în mod independent, ci sunt integrate în sisteme de valori. Relaţiile dintre ele sunt organizate consistent, alcătuind un mod latent de orientare a indivizilor în toate acţiunile pe care le întreprind, ca efect al unor pattern-uri stabile, de durată, prin care fiecare individ îşi structurează, în mod inconştient, credinţele cu privire la scopurile existenţei şi la modurile considerate dezirabile de atingere a acestora. Sistemul valoric este relativ stabil, însă el se poate schimba prin modificarea ierarhiilor valorice, prin schimbarea priorităţilor valorilor.

Secţiunea 2: Valorile individuale şi modurile lor de manifestare

Până în acest punct al eseului de faţă, am trasat un cadru general pentru un concept relativ imprecis, cum este cel de „valoare”. În cadrul acestei secţiuni vom aprofunda studiul valorilor, analizându-le din perspectiva individului, concomitent cu analiza succintă a modalităţilor de manifestare ale acestora.