Caiet practică tencuieli, finisaje

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Construcții
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 6 în total
Cuvinte : 3569
Mărime: 11.42KB (arhivat)
Cost: 3 puncte
Caiet de practica an III, CCIA - tencuieli, finisaje

Extras din document

Caiet de practică

Executarea lucrărilor de tencuială , zugrăveală şi vopsitorii

Tencuiala este stratul de finisaj aplicat pe suprafaţa brută a unor elemente de construcţie , având rol decorativ , igienic , de protecţie a părţilor de construcţie pe care le acoperă şi , uneori , de izolare termică , fonică , hidrofugă . Tencuielile se execută în principiu din trei straturi :

- stratul de amorsaj ( şpriţul ) , aplicat pe suprafaţa suport pregătită şi umezită în prealabil , cu rol de a mări aderenţa tencuielii , care se lasă sub formă brută , pentru a crea o legătură bună cu straturile următoare ;

- grundul , strat de bază al tencuielii , care se aplică pe şpriţul proaspăt întărit, în una sau două reprize ;

- stratul vizibil , de finisare ( tinciul ) .

După ce au fost făcuţi pereţii din b.c.a. , s-a trecut la executarea tencuielilor . Pentru executarea unor tencuieli de bună calitate s-a efectuat un control al suprafeţelor care urmează a fi tencuite . Suprafeţele suport trebuie lăsate un anumit timp , pentru ca ulterior să nu se mai producă tasări ce ar putea provoca fisurarea şi coşcovirea tencuielilor . Zidăria din b.c.a. a fost lăsată să se usuce (mortarul să se întărească în rosturi ) şi suprafeţele din beton au fost lăsate să se usuce , pentru ca umiditatea să nu mai influenţeze ulterior aderenţa tencuielilor . La începerea lucrărilor de tencuieli s-a verificat dacă s-au terminat toate lucrările a căror execuţie simultană sau ulterioară ar putea provoca deteriorarea tencuielilor . Suprafeţele suport pentru tencuială au fost verificate ca ele să fie rigide , plane , uscate , rugoase şi abaterile de la verticalitate şi planitate să nu depăşească limitele admise . Rosturile zidăriei de b.c.a. au fost curăţate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o adâncime cam de 5 mm , iar suprafeţele din beton au fost aduse în stare rugoasă . Suprafeţele suport pe care trebuie să fie aplicată tencuiala , au fost curăţate pentru a nu avea urme de noroi, grăsime . La tencuire s-a folosit un mortar de ciment-var marca M50 T .

După controlul şi pregătirea stratului suport s-a executat trasarea suprafeţelor care urmează a fi tencuite . Efectuarea trasării s-a realizat cu repere din mortar (stâlpişori ) , executaţi din acelaşi mortar din care se execută grundul, având lăţimea cam de 10 – 12 cm . S-a verificat modul de fixare a acestor stâlpişori , aşa încât să se obţină un strat de mortar cu grosimea stabilită în proiect . Suprafeţele de beton (tavane , stâlpi , grinzi ) şi ale zidăriei de b.c.a. au fost în prealabil stropite cu apă , apoi s-a făcut amorsarea prin stropire cu un şpriţ , având grosimea cam de 2 – 3 mm . Compoziţia şpriţului era un amestec de ciment şi apă (lapte de ciment ) . Aplicarea şpriţului s-a făcut manual cu ajutorul unei mături . În timpul executării amorsării suprafeţelor s-a urmărit ca şpriţul să fie aplicat cât mai uniform , fără discontinuităţi prea mari , iar înaintea aplicării grundului s-a verificat dacă şpriţul este suficient de întărit şi dacă suprafaţa amorsată este suficient de rugoasă şi aspră la pipăit cu mâna . Grundul este cel mai gros strat al tencuielii şi a fost aplicat cam la o oră pe suprafeţele din zidărie. Stratul de grund s-a aplicat manual cu ajutorul unei mistri şi nivelarea mortarului cu ajutorul unui dreptar din lemn , urmărind ca grosimea totală să fie de circa 15 mm . Aplicarea şpriţului şi a grundului pe tavane şi la partea superioară a pereţilor s-a executat de pe platforme de lucru continue ( dulapi de lemn) rezemate pe popi . În timpul executării grundului s-a urmărit obţinerea unui strat cu o grosime care să se încadreze în limitele admise şi s-a verificat dacă s-a realizat o suprafaţă verticală şi plană . S-a verificat ca suprafaţa grundului să nu prezinte asperităţi pronunţate , zgârieturi , neregularităţi , ciupituri . Înaintea aplicării stratului vizibil , s-a controlat ca suprafaţa grundului să fie uscată şi să nu conţină granule de var nehidratat , care să se poată stinge ulterior în contact cu umiditatea din stratul de grund şi din stratul vizibil şi să provoace în acest mod împuşcături pe suprafeţele tencuite . Stratul vizibil al tencuielilor s-a executat dintr-un mortar denumit “ tinci “ care avea aceeaşi compoziţie cu a stratului de grund . Pentru a se obţine o grosime minimă a stratului vizibil , cam de 3 – 5 mm , mortarul de tinci a fost aruncat cu mistria la anumite intervale de timp , cam 5 minute , astfel ca între aceste intervale să fie nivelat cu o drişcă din lemn . Tencuielile interioare gletuite s-au realizat prin acoperirea tinciului cu un strat subţire de pastă de ipsos (glet de ipsos ) . Gletul de ipsos s-a aplicat mecanic cu o drişcă de gletuit metalică , atunci când stratul suport nu era perfect uscat . Pe parcusul executării lucrărilor de tencuieli s-a urmărit ca tencuielile să fie realizate din aceeaşi cantite de mortar pregătită în prealabil , pentru a nu se produce diferenţe de culoare . S-a verificat în timpul executării lucrărilor respectarea tehnologiei de execuţie , utilizarea tipului şi compoziţiei mortarului indicat în proiect , precum şi aplicarea straturilor succesive în grosimile prescrise . S-a urmărit de asemenea , aplicarea măsurilor de protecţie împotriva uscării forţate sau spălării prin ploaie . Verificarea aspectului general al tencuielilor s-a făcut vizual, cercetând suprafaţa tencuită , forma muchiilor , scafelor şi a profilurilor. S-a verificat ca suprafeţele tencuite să fie uniforme (ca prelucrare) , să nu aibă ondulaţii , fisuri împuşcături provocate de granule de var nestins , urme vizibile de reparaţii locale . Verificarea planităţii suprafeţelor tencuite s-a făcut cu un dreptar de 2 m lungime , prin aşezarea lui în orice direcţie pe suprafaţa tencuită şi măsurarea golurilor între dreptar şi tencuială . Verificarea verticalităţii şi orizontalităţii suprafeţelor şi a muchiilor s-a făcut cu ajutorul unui dreptar , boloboc şi cu firul cu plumb . Gradul de netezime a suprafeţelor gletuite s-a apreciat prin plimbarea palmei pe suprafaţă . Aderenţa straturilor de tencuială la stratul suport s-a verificat prin ciocănire cu un ciocan de lemn.

Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli toate lucrările şi reparaţiile de tencuieli , glet , placaje , instalaţii sanitare , electrice şi de încălzire au fost terminate . De asemenea au fost terminate pardoselile reci ( betoane mozaicate , gresie ) , exclusiv lustruirea . În încăperile prevăzute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice , zugrăvelile s-au executat înaintea aplicării îmbrăcămintei pardoselii . S-au luat măsuri pentru protejarea stratului suport al îmbrăcămintei , pentru a-l feri de umiditate şi de murdărire , care poate compromite aderenţa îmbrăcămintei , în special în cazul aplicării acesteia prin lipirea cu adezivi . Tâmplăria din lemn a fost montată definitiv , accesoriile metalice la tâmplărie au fost montate corect şi s-a verificat buna lor funcţionare , cu excepţia drucărelor şi a şildurilor care se vor fixa după vopsirea tâmplăriei . La lucrările de vopsitorie aplicarea ultimului strat s-a făcut după terminarea completă a zugrăvelilor şi înainte de finisarea îmbrăcăminţilor de pardoseli ( raşchetare , curăţire , lustruire ) , luându-se măsuri de protejare contra murdăririi îmbrăcămintei pardoselii . Înainte de începerea lucrărilor de zugrăvire sau vopsire a faţadelor au fost terminate complet executarea lucrărilor de la faţadă : jghiaburi , burlane , streşini , cornişe , glafuri , socluri trotuare .

Preview document

Caiet practică tencuieli, finisaje - Pagina 1
Caiet practică tencuieli, finisaje - Pagina 2
Caiet practică tencuieli, finisaje - Pagina 3
Caiet practică tencuieli, finisaje - Pagina 4
Caiet practică tencuieli, finisaje - Pagina 5
Caiet practică tencuieli, finisaje - Pagina 6

Conținut arhivă zip

  • Caiet Practica Tencuieli, Finisaje.doc

Alții au mai descărcat și

Analiză diagnostic a unei firme de construcții

INTRODUCERE Lucrarea prezintă principalele aspecte teoretice de fundamentare şi analiză a rentabilitaţii şi riscului întreprinderii.Pe baza...

Caiet de practică

1.PREZENTAREA OBIECTIVULUI Obiectivul este situat in com.Bod , sat Bod Sat , jud.Brasov , compus din doua corpuri de case , grajd , sura si alte...

Instalația de gaze naturale pentru o clădire de locuit cu regimul de înălțime S+P+5

I. TEMA DE PROIECTARE Se va intocmi proiectul tehnic al unei instalatii de utilizare gaze naturale, pentru o cladire de locuit, avand regimul de...

Caiet practică CCIA 3

Scările Scările – sunt elemente de construcţie care asigură legătura pe verticală între diferite niveluri (etaje), ale unei clădiri, precum şi...

Lucrări de Arhitectură

CAP. I – UŞI şi FERESTRE 1. DOMENIUL DE APLICARE Prevederile din acest capitol se referă la verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de...

Sisteme Moderne de Finisaj

Definitia si rolul lor Lucrările de finisaj au rol constructiv, funcțional, decorativ,igienico-sanitar și se execută, în general, după ce întreaga...

Proiect de lecție - rețele de utilități

A. STRUCTURAREA CONŢINUTULUI B. NECESITATEA STUDIERII TEMEI Studierea acestei teme este necesară pentru a-i informa pe elevi despre existenţa...

Tencuieli

TENCUIELI Mortarele pentru tencuială sunt mortare pe bază de argilă ,var ,ciment de marca M4T, M10T, M25T, M50T, M100T,şi ipsos.În raport cu...

Te-ar putea interesa și

Caiet de practică anul I

Partea I MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI P.S.I În ceea ce priveste domeniul constructiilor, proiectarea si executarea de orice fel de cladiri,...

Ai nevoie de altceva?