Caracteristicile izolatorilor de vibrații în instalații

In viata de toate zilele, vibratiile constituie in primul rand un produs al progresului tehnic, un agent mecanic cu actiune nociva asupra oamenilor, cladirilor si masinilor, instalatiilor si abia in al doilea rand o miscare a carei energie este folosita in procese industriale utile. In practica, vibratiile nu pot fi evitate, fiind un rezultat al functionarii masinilor de lucru si al vehiculelor, al actiunii mediului ambiant asupra structurilor mecanice construite de om. Cel mai frecvent, ele apar datorita contactului prin rostogolire sau alunecare intre elementele masinilor, jocurilor si tolerantelor de prelucrare, fortelor neechilibrate ce actioneaza asupra pieselor in miscare alternativa sau de rotatie. Vibratii de nivel relativ scazut se pot propaga in lungul structurii elastice a utilajelor, instalatiilor de ridicare a presiunii apei reci, de ventilare si climatizare, de incalzire, frigorifice sau a cladirilor, excitand vibratia la rezonanta a altor parti ale structurii, care devin astfel surse importante de zgomote si vibratii.

Cu toate progresele recente in descrierea analitica a vibratiilor mecanice, se constata ca practica ridica probleme de vibratii ce inca nu pot fi rezolvate integral teoretic. In unele cazuri, in exploatarea masinilor sau instalatiilor apar fenomene dinamice care, datorita complexitatii utilajului, sunt greu de abordat analitic. In alte cazuri, dificultatea modelarii proprietatilor structurii, sau estimarii sarcinilor dinamice din timpul functionarii normale, face ca vibratiile sa nu poata fi evaluate inca de la proiectare, rezultand utilaje sau instalatii ce nu corespund din punct de vedere al nivelului vibratiilor si zgomotelor produse. Ca urmare, inginerul este chemat sa adopte masuri tehnice de inlaturare sau cel putin de diminuare a efectelor daunatoare ale socurilor si vibratiilor.

Efectele si structurile elastice din componenta masinilor si utilajelor sub influenta solicitarilor la care sunt supuse, acumuleaza energie potentiala de deformatie, care, sub actiunea multiplilor factori perturbatori, se transforma in energie cinetica si invers, aparand fenomenul de vibratii sub cele mai diverse forme de manifestare.

Nivelul ridicat de vibratii reprezinta nu numai un pericol de imbolnaviri profesionale, dar sub influenta vibratiilor intr-un interval mai indelungat scade substantial productivitatea muncii, determina deterioarea in timp a instalatiilor, vibratiile reprezentand indirect cauzele unor accidente de munca in procesul de productie. Vibratiile sunt surse permanente de poluare sonora a mediului ambiant, inclusiv la locul de munca al mecanicului care lucreaza pe masini. Sub actiunea vibratiilor apar mici fisuri in material, care cu timpul se accentueaza si se produce astfel distrugerea materialului prin oboseala.

Fenomenele vibratorii se intalnesc aproape in toate capitolele fizicii. Tehnica moderna, realizand masini cu viteze tot mai mari si constructii tot mai usoare, face ca vibratiile mecanice sa fie tot mai frecvente, iar studiul lor tot mai necesar.

Un corp in vibratie influenteaza intr-un fel sau altul, mediul inconjurator, in primul rand oamenii aflati in vecinatate, apoi masinile, utilajele, instalatiile, cladirile.

Influenta vibratiilor asupra mediului poate fi nociva sau utila. In primul caz sunt necesare masuri de combatere si reducere a efectelor nocive; in al doilea caz - masuri de utilizare a vibratiilor in diferite aplicatii tehnice. In ambele cazuri, inginerul trebuie sa cunoasca bine legile care guverneaza fenomenele vibratorii, spre a aplica, dupa caz, masurile ce se impun.

Vibratiile mecanice se pot clasifica dupa o serie de criterii:

a). dupa numarul de grade de libertate sau parametrii independenti care definesc, la un moment oarecare, pozitia tuturor elementelor sistemului oscilant, sunt: vibratii in sisteme cu unul, cu doua sau mai multe grade de libertate.

b). dupa ecuatia diferentiala a miscarii - din care decurg o serie de propritati ale miscarii - vibratiile sunt: liniare si neliniare.