Dinamica Interacțiunii dintre Pilot și Teren în Procesul de Vibroînfingere

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Construcții
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 11 în total
Cuvinte : 1436
Mărime: 449.53KB (arhivat)
Publicat de: Claudiu Alexe
Puncte necesare: 5

Extras din referat

Piloţii sunt elemente structurale de fundare de adâncime caracterizate printr-un raport mare între lungimea 1 şi latura (diametrul) d, în general 1/d > 20.

Piloţii reprezintă o fundaţie de adâncime realizată prin mijloace mecanizate.

CLASIFICAREA PILOŢILOR

După modul de execuţie, piloţii se clasifică în:

- piloţi prefabricaţi.

- piloţi executaţi pe loc.

Piloţii prefabricaţi sunt piloţi de lemn, metal, beton armat sau beton precomprimat, care seconfecţionează în întreprinderi de prefabricate sau pe şantier, sunt transportaţi la locul de punere înoperă şi înfipţi în pământ prin batere, vibrare, vibropresare sau înşurubare.

Piloţii executaţi pe loc sun piloţii la care corpul pilotului se realizează prin turnarea betonului într-o gaură formată pe locul viitorului pilot.

După modul de transmitere în teren a încărcării axiale se deosebesc două tipuri de piloţi:

- piloţi purtători pe vârf.

- piloţi flotanţi.

Piloţii purtători pe vârf sunt cei la care pilotul pătrunde cu vârful într-un strat practic incompresibil (pietrişuri şi nisipuri îndesate, argile tari, marne, roci semistâncoase sau stâncoase etc.). În acest caz se admite că întreaga încărcare a pilotului se transmite prin presiunea p la contactul bazei cu terenul.

Piloţii flotanţi sunt cei la care baza sau vârful piloţilor se opreşte într-un strat compresibil. La acest tip de piloţi încărcarea axială se transmite la teren preponderent prin frecarea laterală şi parţial princontactul terenului de bază.

După materialul din care sunt alcătuiţi piloţii se clasifică în piloţi de lemn, metal, beton simplu, betonarmat şi beton precomprimat.

După modul de variaţie al secţiunii transversale se deosebesc piloţi cu secţiune constantă pe toatălungimea fişei şi piloţi cu seciţunea variabilă la care aceasta se modifică pe lungimea fâşei sau la baza pilotului.

DOMENIUL DE UTILIZARE

Soluţia fundării pe piloţi la construcţii se adoptă în cazul în care terenul bun de fundare se găseşte la adâncime mare, iar încărcările date de construcţie sunt mari. Utilizarea piloţilor este în general legată de existenţa la suprafaţa terenului a unor strate puternic compresibile. Se urmăreşte în general coborârea piloţilor până la un strat practic incompresibil pentru ca piloţii să fie purtători pe vârf. Dacă până la adâncimi accesibile cu utilajele disponibile nu se întâlneşte un strat de bază incompresibil se folosesc piloţii flotanţi.

Fundaţiile pe piloţi constau din piloţi înfipţi sau formaţi în pământ, care sunt legaţi între ei la partea superioară printr-un radier sau reţele de grinzi din beton armat, care preiau încărcările de la construcţie şiprin intermediul piloţilor le transmit terenului.

CLASIFICAREA PĂMÂNTURILOR

-Clasificarea pamanturilor dupa marimea fractiunilor care formeaza pamanturile;

-bolovani si pietre mari 200 mm

-bolovani mici 100-200 mm

-piatra sparta si bolovanis 20-100 mm

-pietris 2-20 mm

-nisip mare 1-2 mm

-nisip mijlociu 0,5-1 mm

-nisip fin 0,25-0,5 mm

-nisip foarte fin 0,05-0,25 mm

-praf -0,002-0,05 mm

-argila <0,002 mm

-Clasificarea dupa plasticitate:

-foarte plastice >17, indice de plasticitate argila

- cu plasticitate mijlocie 17-7 " argila nisipoasa

- putin plastice 7-0 " nisip argilos

- neplastice 0 " nisip

4. ECHIPAMENTE PENTRU ÎNFINGEREA PILOȚILOR

Echipamentele pentru infigerea pilotilor sunt formate dintr-un numar mare de elemente constructive, asa cum se poate observa in figura următoare:

Fig. 7.1 Subansamblele principale ale unui echipament de vibroinfigere

1. masina de baza; 2. brat principal; 3. vibrator; 4. si 5. cilindri hidraulici; 6. partea exterioara a cilindrului

telescopic; 7. partea interioara a cilindrului telescopic; 8. suportul de sustinere a cilindrului telescopic.

Generatorul de vibratii este format din piese aflate in miscare de rotatie, de masa m0, care au pozitia centrului de greutate excentrica fata de axa de rotatie, la distanta e.

Preview document

Dinamica Interacțiunii dintre Pilot și Teren în Procesul de Vibroînfingere - Pagina 1
Dinamica Interacțiunii dintre Pilot și Teren în Procesul de Vibroînfingere - Pagina 2
Dinamica Interacțiunii dintre Pilot și Teren în Procesul de Vibroînfingere - Pagina 3
Dinamica Interacțiunii dintre Pilot și Teren în Procesul de Vibroînfingere - Pagina 4
Dinamica Interacțiunii dintre Pilot și Teren în Procesul de Vibroînfingere - Pagina 5
Dinamica Interacțiunii dintre Pilot și Teren în Procesul de Vibroînfingere - Pagina 6
Dinamica Interacțiunii dintre Pilot și Teren în Procesul de Vibroînfingere - Pagina 7
Dinamica Interacțiunii dintre Pilot și Teren în Procesul de Vibroînfingere - Pagina 8
Dinamica Interacțiunii dintre Pilot și Teren în Procesul de Vibroînfingere - Pagina 9
Dinamica Interacțiunii dintre Pilot și Teren în Procesul de Vibroînfingere - Pagina 10
Dinamica Interacțiunii dintre Pilot și Teren în Procesul de Vibroînfingere - Pagina 11

Conținut arhivă zip

  • Dinamica Interactiunii dintre Pilot si Teren in Procesul de Vibroinfingere.doc

Ai nevoie de altceva?