Imbunatatirea terenului de fundare pe versanti cu instabilitate accentuata

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Imbunatatirea terenului de fundare pe versanti cu instabilitate accentuata.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 13 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Rotaru

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Constructii

Extras din document

1. INTRODUCERE

1.1. Noțiuni generale

Versanții cu instabilitate accentuată sunt acele suprafețe înclinate ale munților și dealurilor cu risc major de producere a alunecarilor de teren.

Alunecările de teren, așa cum sunt definite în literatura de specialitate, reprezintă deplasări ale unor mase de roci pe suprafețe înclinate (versanți), în general în direcția liniei de cea mai mare pantă, ca urmare a unor factori naturali sau antropici (Szilard 2012). Așa cum indică definiția acestui fenomen, declanșarea și evoluția sa sunt legate de gradul de accidentare a reliefului, de caracteristicile substratului geologic, dar și de modul de utilizare a terenului, toate acestea exprimate într-un context climatic.

1.2. Factori cauzali ai alunecărilor de teren

Cauzele alunecărilor de teren sunt o consecință a unor acțiuni de durată provocate de o serie de factori externi ce acționează asupra versanților sau a taluzurilor. Acești factori pot fi naturali sau antropogeni. De cele mai multe ori cedarea se produce datorită cumulării efectelor acestora asupra masei de pământ (Așuencei și Răileanu, 2010).

Din categoria factorilor naturali fac parte cei climato-meteorologici, cei biotici și factorii mecanici naturali.

Factorii climato-meteorologici sunt reprezentați de precipitații, temperatură, fenomenul de îngheț-dezgheț, acțiunea vântului etc. Precipitațiile sunt fenomene ce joacă un rol determinant în declanșarea și evoluția alunecărilor de teren. O perioadă cu precipitații abundente poate provoca schimbări la nivelul stării de tensiuni din interiorul masivului de pământ. Infiltrarea precipitațiilor duce la o creștere a presiunii hidrostatice ce provoacă schimbarea consistenței pământului și deci o reducere a coeziunii și a unghiului de frecare interioară. Astfel forțele de alunecare care se dezvoltă în masiv depășesc rezistența la forfecare a terenului producându-se cedarea.

Temperaturile ridicate generează o evaporare a apei din porii pământului. În cazul terenurilor argiloase uscarea duce la contracția pământului și la apariția fisurilor rezultând o scădere a coeziunii.

Fenomenul de îngheț conduce la formarea unor lamele de gheață. Prin migrarea apei, în cazul pământurilor coezive, lentilele de gheață își măresc volumul fapt care provoacă apariția fisurilor și reducerea coeziunii.

Un efect negativ îl are și dezghețul care provoacă o creștere a umidității pământului, a forțelor de alunecare și o scădere a valorii rezistenței la forfecare. Majoritatea factorilor mecanici naturali care duc la apariția alunecărilor sunt direct dependenți de prezența apelor de suprafață și a apelor subterane. Apele de suprafață exercită o acțiune de eroziune permanentă a malurilor și a bazei versanților. Fenomenul conduce la micșorarea forțelor de rezistență fapt ce determină reducerea stabilității versantului până în faza echilibrului limită la care are loc declanșarea alunecării.

Acțiunea apelor subterane asupra pământurilor se manifestă prin presiunea apei din pori, presiunea de filtrare și procesul de sufoziune, la care se adaugă modificarea în timp a proprietăților fizico-mecanice, reducerea mineralizației apei din pori și efectul negativ al ridicării nivelului apei subterane (Florea, 1979).

Șocurile și vibrațiile produse în special de cutremurele de pământ sunt alți factori mecanici naturali care produc în terenuri oscilații de diferite frecvențe și respectiv o variație a eforturilor putând afecta starea de echilibru a taluzului.

Acțiunea omului asupra mediului poate avea uneori un efect negativ. Influența pe care omul o are asupra apariției fenomenelor de deplasare a terenului este reprezentată de factorii antropogeni. Acești factori sunt de o diversitate și complexitate mare: lucrări de terasamente, instalații edilitare, îndepărtarea vegetației, intensitatea asimilării teritoriului, derocări prin explozii, crearea de lacuri de acumulare etc. Cunoașterea efectelor acestor factori poate conduce la prognozarea și evitarea riscului de producere a alunecărilor. În România prezența acestor factori a fost materializată prin elaborarea unor hărți cu principalele zone ce prezintă risc de alunecări de teren. În urma studiilor realizate au fost evidențiate numeroasele zone cu potențial de alunecare, fapt care necesită tratarea acestei probleme cu un interes deosebit.

Fisiere in arhiva (1):

  • Imbunatatirea terenului de fundare pe versanti cu instabilitate accentuata.pdf

Bibliografie

Roman F. - Aplicații în ingineria geotehnică, Editura Papyrus Print, Cluj-Napoca, 2011
Haida V., Marin M., Mirea M. - Mecanica pământurilor, Ediția a 2-a, Editura Orizonturi Universitare, Timșoara, 2007
Marin M., Mirea M. “Soluții de închidere a ravenelor și de consolidare a taluzurilor la autostrada Nădlac-Arad” - Revista română de geotehnică și fundații, Nr.1/2014, pg. 11-19
http://gg.unibuc.ro/wp-content/uploads/2018/05/SILVAS-George-Catalin.pdf
https://www.researchgate.net/publication/336733601_Monitorizarea_alunecarilor_de_teren_p rin_metode_ale_Geomaticii_Studiu_de_caz_alunecarea_Burdujeni_-_Suceava
https://uac.incd.ro/Art/v3n3a11.pdf
Expertiză Tehnică “Consolidare versant pe DN 28B km 63+800 - 64+200” Contract cu C.N.A.D.N.R.-S.A. - DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI SI PODURI IAȘI și S.C. PROEXROM S.R.L.
“Consolidare versant pe DN 28B km 63+800 - 64+200”, faza P.Th., Contract cu C.N.A.D.N.R.-S.A. - DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI SI PODURI IAȘI și S.C. PROEXROM S.R.L.
C. Di Maio, G. Scaringi, R. Vassallo, E. Rizzo, A. Perrone - “Pore fluid composition in a clayey landslide of marine origin and its influence on shear strength along the slip surface”, iunie 2016
D. K. Keefer - Landslides caused by earthquake - Geological Society of America Bulletin 95(4):406-421, ianuarie 1984