Instrumente Topografice

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Instrumente Topografice.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 21 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Constructii

Extras din document

I. TEODOLITUL

Este instrumentul care permite masurarea directiilor la doua sau mai multe puncte din teren, precum si înclinarea acestor directii. Determinarile se raporteaza la un plan orizontal care trece prin punctul în care se stationeaza cu teodolitul, numit punct de statie.

Clasificarea teodolitelor se face dupa :

" modul de citire a directiilor

" precizia determinarilor

" gradele de libertate ale miscarilor cercului orizontal

Dupa modul de citire a directiilor, se cunosc doua categorii de teodolite:

" clasice, la care cercurile sunt gravate pe metal, citirile facându-se cu ajutorul vernierului, microscopul cu scarita sau microscop cu tambur. Acest ultim tip de aparat nu se mai construieste.

" moderne, la care cercurile sunt gravate pe sticla, iar lecturile se fac centralizat pentru ambele cercuri, într-un singur microscop, fixat pe luneta.

" electronice, la care cercurile sunt digitale, valoarea indicatiei fata de un reper de pe cercul gradat fiind afisata pe un ecran cu cristale lichide.

Clasificarea dupa precizia de determinare a unghiurilor conduce la urmatoarele categorii:

" teodolite de mare precizie, sau astronomice, la care lecturile se fac pâna la zecime de secunda de arc(Theo 002,Wild T4,Kern DKM 3);

" teodolite propriu-zise, la care determinarile se fac pâna la o secunda de arc (Theo 010,Wild T2,Kern DKM2) ;

" teodolitele tahimetrice la care determinarile se fac la minut de arc (Theo 020, Theo 030, Wild T1A, Wild T16, Kern DKM 1) precum si teodolite tahimetrice de santier, la care determinarile se fac la 10 minute de arc.

Clasificarea dupa gradele de libertate ale miscarii cercului orizontal gradat se face în:

" teodolite simple, la care numai cercul alidad se poate misca în jurul axei verticale;

" teodolitele repetitoare, la care atât cercul alidad cât si limbul au posibilitatea misca în jurul axei verticale;

" teodolitele reiteratoare, la care miscarea limbului în jurul axei verticale se face prin intermediul unui surub exterior, numit reiterator.

5.1. I.1. Schema generala a teodolitului clasic.

Figura 1- Schema generala a teodolitului.

Întregul aparat se compune din infrastructura si suprastructura. Infrastructura este cuprinsa între ambaza teodolitului si limb inclusiv, iar suprastructura este compusa din restul partilor componente, toate putându-se misca în jurul axei verticale V-V).

Partile componente, asa cum sunt prezentate în figura 1. sunt:

1 - luneta teodolitului; 2 - cercul vertical; 3 - axa de rotatie a lunetei; 4 - furcile lunetei; 5 - cercul alidad; 6 - cercul gradat orizontal (limbul); 7 - axul teodolitului; 8 - coloana tubulara a axului teodolitului; 9 - ambaza teodolitului; 10 - suruburi de calare; 11 - placa de tensiune a ambazei; 12 - placa ambazei; 13 - surub de prindere (surub pompa); 14 - dispozitiv de prindere a firului cu plumb; 15 - nivela torica a cercului orizontal; 16 - nivela sferica a cercului orizontal; 17 - dispozitiv de citire a cercului orizontal; 18 - surub de blocare a cercului alidad; 19 - surub de blocare a limbului; 20 - surub de blocare a miscarii lunetei; 21 - ambaza trepiedului; VV - axa principala a teodolitului (verticala); OO - axa secundara a lunetei; NN - directricea nivelei torice; VsVs - axa nivelei sferice; Cv - centrul de vizare al teodolitului.

La vizarea unui obiect îndepartat, teodolitul are posibilitate de miscare în jurul axei principale de rotatie, V-V si posibilitate de miscare a lunetei si cercului vertical într-un plan vertical în jurul axei orizontale secundare O-O.

.1. Axele teodolitului.

Din punct de vedere constructiv teodolitul are trei axe si anume:

1. axa V-V, numita si principala, care este axa de rotatie a suprastructurii aparatului. În timpul masuratorilor, aceasta trebuie sa fie verticala;

2. axa O-O, numita si secundara, care este axa în jurul careia se roteste luneta împreuna cu cercul vertical;

3. axa r-O (reticul-obiectiv) numita si de vizare, care este linia materializând directia spre care se efectueaza masuratoarea.

Toate cele trei axe trebuie sa se întâlneasca în acelasi punct, Cv, numit centrul de vizare al teodolitului.

5.2. 1.2. Parti componente ale teodolitului.

5.2.1 Luneta topografica

Lunetele instrumentelor topografice sunt constituite ca un dispozitiv optic ce serveste la vizarea, la distanta, a obiectelor numite si semnale topografice, a caror imagine obtinuta prin luneta este clara si marita, imposibil de obtinut cu ochiul liber. În afara de aceasta, luneta poate servi si la determinarea distantelor (masurare) pe cale optica, procedeul numindu-se determinarea stadimetrica a distantelor.

Dupa modul de alcatuire, se disting lunete:

Fisiere in arhiva (1):

  • Instrumente Topografice.DOC