Legislatie in Urbanism si Amenajarea Teritoriului - Legea Nr.137-1995 privind Protectia Mediului

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Legislatie in Urbanism si Amenajarea Teritoriului - Legea Nr.137-1995 privind Protectia Mediului.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Constructii

Extras din document

Prezenta lege este structurata in 89 de articole impartite in 6 capitole. De asemenea sunt atasate doua anexe, ca parte componenta a legii, cu rol in elucidarea unor termeni utilizati in prezenta lege, precum si pentru detalierea activitatilor care sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru eliberarea acordului si/sau autorizatiei de mediu.

Capitolul I prezinta “Principii si dispozitii generale” si cuprinde primele 7 articole din lege. Aici se expliciteaza domeniul de aplicare a legii ce are ca obiectiv de interes public major protejarea mediului pe baza principiilor şi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă a societăţii. Aceste principii sunt :

- principiul precauţiei în luarea deciziei;

- principiul prevenirii riscurilor ecologice şi a producerii daunelor;

- principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;

- principiul "poluatorul plăteşte";

- înlăturarea cu prioritate a poluanţilor care periclitează nemijlocit şi grav sănătatea oamenilor;

- crearea sistemului naţional de monitorizare integrată a mediului;

- utilizarea durabilă;

- menţinerea, ameliorarea calităţii mediului şi reconstrucţia zonelor deteriorate;

- crearea unui cadru de participare a organizaţiilor neguvernamentale şi a populaţiei la elaborarea şi aplicarea deciziilor;

- dezvoltarea colaborării internaţionale pentru asigurarea calităţii mediului.

De asemenea sunt prezentate si modalitatile de implementare a principiilor si elementelor stragice dupa cum urmeaza conform articolului 4 :

a) adoptarea politicilor de mediu, armonizate cu programele de dezvoltare;

b) obligativitatea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în faza iniţială a proiectelor, programelor sau activităţilor;

c) corelarea planificării de mediu cu cea de amenajare a teritoriului şi de urbanism;

d) introducerea pârghiilor economice stimulative sau coercitive;

e) rezolvarea, pe niveluri de competenţă, a problemelor de mediu, în funcţie de amploarea acestora;

f) elaborarea de norme şi standarde, armonizarea acestora cu reglementările internaţionale şi introducerea programelor pentru conformare;

g) promovarea cercetării fundamentale şi aplicative în domeniul protecţiei mediului;

h) instruirea şi educarea populaţiei, precum şi participarea organizaţiilor neguvernamentale la elaborarea şi aplicarea deciziilor.

Este recunoscut de catre stat, prin prezenta lege, dreptul tuturor persoanelor la un mediu sanatos garantand in acest scop accesul la informaţiile privind calitatea mediului precum si dreptul de a se asocia în organizaţii de apărare a calităţii mediului, de consultare în vederea luării deciziilor privind dezvoltarea politicilor, legislaţiei şi a normelor de mediu, eliberarea acordurilor şi a autorizaţiilor de mediu, inclusiv pentru planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Este recunoscut si garantat dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul unor asociaţii, autorităţilor administrative sau judecătoreşti în vederea prevenirii sau în cazul producerii unui prejudiciu direct sau indirect, precum si dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit.

Tot in cadrul principilor si dispozitiilor generale este specificata si responsabilitatea privind protecţia mediului, care revine autorităţii centrale pentru protecţia mediului şi agenţiilor sale teritoriale. Iar in ceea ce priveste protecţia mediului, aceasta constituie o obligaţie a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice.

Capitolul II contine 25 de articole (de la 8 pana la 33) ce fac referire la „Reglementarea activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului” si este impartit la randul sau in 4 sectiuni principale:

Secţiunea 1: „Procedura de autorizare”, unde este specificat ca autorităţile pentru protecţia mediului conduc procedura de autorizare şi emit acorduri şi autorizaţii de mediu. Acestea se acorda in urma desfasurarii celor 3 faze: preliminară, propriu-zisă şi cea de analiză şi validare. Cererea pentru obtinerea autorizatiei de mediu trebuie sa fie însoţită de descrierea proiectului si sa fie adresată în scris autorităţii pentru protecţia mediului de către titularul proiectului sau al activităţii. Cererea de acord de mediu este obligatorie pentru investiţii noi, modificarea celor existente şi pentru activităţile prevăzute în anexa nr. II la prezenta lege. Acordul şi/sau autorizaţia de mediu se eliberează după obţinerea tuturor celorlalte avize necesare, potrivit legii. Valabilitatea acordului şi a autorizaţiei de mediu este de maximum 5 ani.

Acordul sau autorizaţia de mediu nu se emite în cazul în care nici o variantă de proiect sau program pentru conformare nu prevede eliminarea efectelor negative asupra mediului, raportate la standardele şi la reglementările în vigoare.

Acordul sau autorizaţia de mediu poate fi revizuită, dacă apar elemente noi, necunoscute la data emiterii, şi în cazul reînnoirii acestora, când se poate cere şi refacerea raportului privind studiul de impact asupra mediului.

Acordul sau autorizaţia de mediu se suspendă pentru neconformare cu prevederile precizate în acestea, după o somaţie prealabilă, cu termen, şi se menţine până la eliminarea cauzelor care au determinat suspendarea, dar nu mai mult de 6 luni.

Autorităţile pentru protecţia mediului dispun, după expirarea termenului de suspendare, oprirea execuţiei proiectului sau încetarea activităţii.

Procedura de autorizare este publică. Mediatizarea proiectelor şi activităţilor pentru care se cere acord sau autorizaţie şi a studiilor de impact, precum şi dezbaterea publică se asigură de către autoritatea pentru protecţia mediului.

Studiile de impact se realizează prin unităţi specializate, persoane fizice sau juridice atestate, cheltuielile fiind suportate de titularul proiectului sau al activităţii şi atunci când i se cere refacerea sau reluarea studiului.

Răspunderea pentru realitatea informaţiilor furnizate privind acţiunea propusă revine titularului, iar pentru corectitudinea raportului studiului de impact, executantului acestuia.

Autorităţile pentru protecţia mediului încasează sumele provenite din taxele pentru emiterea acordurilor şi autorizaţiilor de mediu.

Cuantumul taxelor se stabileşte la propunerea autorităţii centrale pentru protecţia mediului, prin hotărâre a Guvernului.

In secţiunea a 2-a: “Regimul substanţelor şi deşeurilor periculoase, precum şi al altor deşeuri” este precizat clar ca importul în România de deşeuri de orice natură, în stare brută sau prelucrată, este interzis, cu excepţia anumitor categorii de deşeuri ce constituie resurse secundare de materii prime utile, în conformitate cu reglementările dispuse prin acte normative propuse de autoritatea centrală pentru protecţia mediului şi aprobate de Guvern. Iar in ceea ce priveste tranzitul şi exportul de deşeuri de orice natură, acestea se pot realiza în conformitate cu acordurile şi convenţiile la care România este parte.

De asemenea activităţile supuse unui regim special de gestionare şi gospodărire privesc fabricarea, comercializarea şi utilizarea substanţelor periculoase şi transportul, tranzitul, depozitarea temporară sau definitivă, distrugerea, manipularea, precum şi importul şi exportul de substanţe şi deşeuri periculoase.

Este precizat faptul ca toate aceste activitati sunt permise numai în baza acordului şi/sau autorizaţiei de mediu.

Autoritatea centrală şi agenţiile pentru protecţia mediului, după caz, trebuie sa supravegheza şi sa controleaze respectarea reglementărilor privind substanţele şi deşeurile periculoase. Iar autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să ia măsuri de prevenire şi limitare a impactului asupra mediului al substanţelor şi deşeurilor de orice natură şi să anunţe autorităţile teritoriale pentru mediu despre orice activitate neconformă cu reglementările legale. Totodata controlul gospodăririi deşeurilor de orice fel revine autorităţilor pentru protecţia mediului şi celorlalte autorităţi competente, potrivit legii.

Secţiunea a 3-a: “Regimul îngrăşămintelor chimice şi al pesticidelor” prevede ca ingrăşămintele chimice, pesticidele şi alte produse folosite în profilaxia fitosanitară, sanitar-umană şi veterinară sa se produca numai prin tehnologii şi biotehnologii autorizate, iar produsele sa fie însoţite la livrare de normele tehnice de utilizare autorizate, în condiţiile stabilite prin lege. In ceea ce priveste regimul produselor fitosanitare şi al altor pesticide care se utilizează în profilaxia sanitar-umană şi veterinară, este de datoria ministerelor competente cu avizul autorităţii centrale pentru protecţia mediului să întocmească lista cu îngrăşămintele chimice şi pesticidele din ţară şi străinătate, precum şi cu limitele maxime admise ale concentraţiilor pesticidelor, potrivit standardelor internaţionale si sa organizeze reteaua de laboratoare pentru a se putea controla pesticidele chimice precum si concentratia acestora in sol, recolte, furaje, produse agroalimentare vegetale şi animale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Legislatie in Urbanism si Amenajarea Teritoriului - Legea Nr.137-1995 privind Protectia Mediului.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCURESTI