Reabilitarea si Consolidarea Catedralei Episcopale Galati

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Reabilitarea si Consolidarea Catedralei Episcopale Galati.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc, ppt de 21 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Irina Lungu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Constructii

Extras din document

Scurt istoric

In 27 aprilie 1906, in prezenta Printului Ferdinand I si a Principesei Maria, ca imputerniciti ai regelui Carol I si ai reginei Elisabeta, prea Sfintitul Pimen Georgescu, Episcop al Dunarii de Jos, aseza piatra de temelie Catedralei Episcopale din „orasul teilor”, Galati.

Dupa acest moment insa au durat ani multi pana la finalizarea constructiei, manastirea fiind sfintita abia in 1917.

Catedrala Episcopală este construită în stil neobizantin, cu influenţe ale arhitecturii de cult moldoveneşti.

Lungimea catedralei în exterior este de 37 m, iar înălţimea de 42,5 m. Catedrala este compartimentată în pridvor, pronaos, naos şi altar. Pridvorul este deschis, sprijinindu-se pe coloane duble. Absidele laterale ale naosului sunt înglobate în grosimea zidurilor.

Armonia formelor geometrice ale catedralei este subliniată de bogatele şi variatele decoraţii exterioare, fiind desăvârşită la interior prin pictura originală aparţinând maestrului Gheorghe Popescu şi prin strălucitoarea catapeteasmă, Catedrala Episcopală constituind un obiectiv arhitectonic de înaltă valoare pentru zestrea artistică a municipiului Galaţi.

Valoarea istorică şi arhitecturală a acestui sfânt locaş este amplificată de evenimentele datorate factorilor naturali, care de-a lungul unui secol au asediat-o, afectând-o parţial, dar fără a o putea învinge, pentru a o vedea si astăzi întreagă.

Cauzele degradarii

La data concepţiei şi realizării catedralei nu erau identificate şi cuantificate efectele directe ale factorilor naturali şi anume: natura terenului de fundaţie şi prezenţa în apropierea focarului seismic Vrancea.

Cei doi factori au influenţat în mod permanent şi decisiv comportarea în exploatare a construcţiei catedralei, cauzând în unele perioade chiar scoaterea ei din funcţiune pe perioade îndelungate.

Terenul zonal este alcătuit dintr-o formaţie geologică tipică, loess, un material pământos care se prezinta a fi extrem de sensibil la umezire.

În asemenea situaţii, construcţiile fundate pe asemenea terenuri, fără măsuri tehnice speciale, suferă grave avarii.

Celălalt factor genetic, distanţa relativ mică faţă de focarul seismic Vrancea conferă zonei un grad seismic de intensitate mărită.

Fisiere in arhiva (2):

  • Reabilitarea si Consolidarea Catedralei Episcopale Galati
    • Expertizarea si proiectarea consolidarii in constructii.ppt
    • PROIECT BUN.doc