Teoria Navei

Forme este reprezentarea grafica a proiectiilor curbelor spatiale pe cele trei proiectii (longitudinala, transversala si orizontala), obtinute prin intersectarea suprafetei teoretice a corpului navei cu planuri paralele, echidistante si cu planurile principale. Cele trei familii de proiectii se numesc: longitudinale, cuple teoretice si linii de plutire.

• PLANUL DIAMETRAL = planul longitudinal vertical, care imparte corpul navei in doua parti simetrice babordul (partea situată în stânga axului longitudinal al unui mijloc de navigație) si tribordul (partea situată în dreapta axului longitudinal al unui mijloc de navigație).

Conturul corpului navei in planul diametral este definit de urmatoarele linii:

– linia provei, sau linia etravei (etrava este constructia de rezistenta a corpului navei dinspre prova in prelungirea chilei);

– linia pupei, sau linia etamboului (etamboul este constructia de rezistenta a corpului navei dinspre pupa in prelungirea chilei)

- linia puntii in planul diametralce prezinta o curba numita selatura puntii in plan diametral;

- linia fundului in planul diametral, sau linia chilei.

• PLANUL CUPLULUI MAESTRU = Este planul vertical transversal, care imparte corpul navei in doua parti: prova (partea din față a corpului navei) si pupa (partea dinapoi a corpului navei navei).

Sectiunea maestra, sau cuplul maestru, este sectiunea transversala de arie maxima, situata in general la mijlocul lungimii navei. Prin intersectia acestui plan cu suprafata teoretica se obtin urmatoarele linii de contur:

- linia fundului in plan transversal;

- linia puntii in planul transversal al cuplului maestru;

- linia bordului in planul transversal.

• PLANUL DE BAZA = Este planul orizontal, care imparte corpul navei in doua parti partea imersa, sau carena, sau opera vie, si partea emersa, sau opera moarta.

Intersectia planului plutirii cu suprafata teoretica determina o linie de contur:

- linia bordurilor in planul plutirii.

Formele navei sunt descrise de curbele obţinute prin intersecţia corpului navei cu plane paralele cu planele principale de proiecţie, care sunt următoarele:

- Cuplele = curbele obţinute la intersecţia corpului navei cu plane paralele cu planul cuplului maestru; iar prin proiecţie rezultă transversalul planului de forme.

- Longitudinalele = sunt curbele obţinute prin intersecţia corpului navei cu plane parale cu P.D.; ele formează longitudinalul planului de forme.

- Plutirile (linii de apă) = curbele rezultate prin intersecţia corpului navei cu plane paralele cu planul de bază; iar totalitatea lor, împreună cu proiecţia punţii formează orizontalul planului de forme.

In cadrul planelor prezentate anterior se vor trasa curbe care vor reprezenta formele navei in urma a diverse sectiuni aplicate corpului navei.

- Daca sectionam nava pe toata lungimea ei, cu plane transversale, paralele cu planul cuplului maestru, la intervale egale, obtinem in planul cuplului maestru o serie de curbe numite cuple. Din motive de simetrie, in transversalul planului de forme se vor trasa in partea stanga cuplele dinspre partea pupa iar in partea dreapta, cuplele dinspre partea prova. Pentru a afla intervalele la care trebuieste sectionat corpul navei, de regula se imparte lungimea intre perpendiculare a navei in 20 de intervale (perpendicularei pupa corespunzandu-i cupla 0, cuplului maestro cupla 10 iar perpendicularei prova, cupla 20 datorita faptului ca sistemul de coordonate de axe Z-vertical in sus, Y-lateral, spre tribord si X-longitudinal, spre prova, se amplaseaza in perpendiculara pupa). Acest interval poate fi fractionat pentru a se aseza planuri de sectiune mai dese in zonele unde geometria navei variaza foarte mult (pupa/prova navei) tocmai pentru a putea surprinde cu o cat mai mare acuratete aceste variatii. Descrierea cuplelor se face pe toata lungimea maxima a navei, nu doar pe lungimea intre perpendiculare.

- Daca sectionam nava cu plane orizontale, paralele cu planul de baza, la intervale egale, vom obtine in orizontalul planului de forme o serie de curbe numite plutiri. Din motive de simetrie, se va trasa doar partea de la babord a curbelor. Intervalele la care se pozitioneaza planele de sectiune se afla de obicei prin impartirea pescajului navei la 6, trasandu-se de regula 12 plutiri.

- Daca sectionam nava cu plane verticale, longitudinale, paralele cu planul diametral, la intervale egale, pe toata latimea navei, vom obtine in longitudinalul planului de forme o serie de curbe numite longitudinale. Intervalul de sectionare se obtine prin impartirea semilatimii navei la 4 sau 5, dupa preferinte.

Tema de proiect consta in realizarea unui plan de forme al unei nave plecand de la o dimensiune si cateva rapoarte dintre dimensiunile navei:

• Lpp = 80m (lungimea intre perpendiculare)

• Raport Lpp/B = 11.4 (raport lungime/latime)

• Raport B/T = 4.6 (raport latime/pescaj)

• f0 = 0.887 mm (bord liber de baza)

• Dimensiunile navei prototip sunt:

• Lp = 100m (lungimea intre perpendiculare a navei prototip)

• Bp = 16m (latimea navei prototip)

• Tp = 6m (pescajul navei prototip).