Urbanismul în Secolul XIX - XX

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Construcții
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 6 în total
Cuvinte : 1953
Mărime: 10.51KB (arhivat)
Cost: 5 puncte

Extras din document

Urbanism

Ca o definiţie generală a urbanismul, putem spune că este un domeniu care se ocupă de oraş, studiindu-l ca pe o entitate complexă, sub diversele aspecte ale manifestării lui. Ceea ce trebuie stabilit încă de la început este faptul că urbanismul nu este numai acea parte din marele întreg al arhitecturii rezervată arhitecţilor, adică un domeniu exclusiv al arhitecţilor, ci aparţine într-o mai mică sau mai mare măsură unor specialişti din domenii ca: sociologie, geografie, inginerie (instalaţii,lucrări edilitare), psihologie, ecologie, finanţele şi mai ales politică.

Urbanismul se imparte in trei curente :

- progresist, umanist, naturalist

Curentul progresist

- inspirat din rationalismul filosofiei iluministe

- priveste modelul urban perfect ca rezultat al stiintei

- se pune accent mai mult pe ipoteza de baza a omului-tip, privilegieaza individul-tip

- este opus modelului culturalist

- ideea cheie care caracterizeaza urbanismul progresist este ideea de modernitate

- secolul XX, urbanismul modern

Urbanismul modern, are la baza curentul progresist, curent care a avut cea mai mare implinire in cea ce priveste practica urbana aproape in toata lumea, indiferent de regimul politic, gradul dezvoltarii economice sau traditiile culturale ale contextului. Sfarsitul celui de-al II-lea Razboi Mondial marcheaza inceputul reconstructiei urbane cat si impartirea continentului European in doua parti, occidental capitalist si estul communist. Cu timpul orasul si-a pierdut zidurile definitiv si s-a deschis spre lumea inconjuratoare, spre macrocosmo, intramurosul ramanand legat doar de orasele trecutului, unele inglobate in noile tesuturi urbane.

Un astfel de exemplu este Berlinul. In Berlin, apare un zid care diseca istoria si impartea orasul. Au trebuit sa treaca patru decenii ca acest zid sa cada si inca doua decenii ca Berlinul sa redevina un intreg la nivel simbolic, de aceeasi limba si de aceeasi istorie, astfel cele doua lumi sa devina un intreg.

A doua jumatate a secolului XX marcheaza contestarea urbanismului progresiv, caracterizat ca urbanism inuman si cristalizarea in termini generici a problematicii sitului, inteles ca un spatiu caruia dimensional nu i se poate stabili o delimitare precisa in teritoriu, dar care se pune in evidenta in limite de vizibilitate, alcatuit fiind in totalitate din elemente de mediu, naturale sau artificiale.

In perioada postbelica asistam in europa occidentala, si dupa caderea zidului Berlinului, si in Europa de est, la o reintoarcere la conceptual de urban “traditional”, cu spatii de tip traditional si viata urbana personalizata.

Orasul modern isi pierde definitive limitele fata de teritoriul si mediul natural. Un ultimul deceniu al secolului XX marcheaza unirea celor doua lumi separate.

Urbanismul progresist, obsedat de modernitate, are la baza o analiza a functiunilor urbane, zonarea functiunilor urbane, abolirea strazii, incercand sa elaboreze o schema functionala potrivita oricarui sit natural.

Planul orasului progresist pune accent pe eficenta si estetica. Aceste sunt cele doua imperative care confera spatiului un caracter particular.

Preocuparea pentru eficacitate se manifesta mai intai prin importanta acordata sanatatii si igienei. Si astfel polarizeaza igiena in jurul soarelui si a verdetei.

Astfel urbanistii progresisti sunt impinsi sa sparga vechiul spatiu inchis pentru al dedensifica, astfel edificiile sa fie in plin soare si verdeata.

Astfelcea mai mare parte a urbanistilor vor propune construirea pe inaltime, pentru a inlocui continuitatea vechilor imobile joase cu un numar redus de unitati sau pseudo-orase verticale. De aici suntem condusi catre conceptul de „oras gradina verticala” al lui Le Corbusier si de urbs in horta a lui Hilbersheimer.

Ca orice spatiu care are o ordine riguroasa din punct de vedere a activitatiilor productive a dus la o analiza riguroasa in separarea cu grija a zonelor de munca de zonele de locuit, iar pe acestea de centrele civice sau de locurile de recreere. De asemenea toate acestea sunt divizate in subcategorii, fiecare tip de munca, birocratic, industrial, comercial, etc..

Preview document

Urbanismul în Secolul XIX - XX - Pagina 1
Urbanismul în Secolul XIX - XX - Pagina 2
Urbanismul în Secolul XIX - XX - Pagina 3
Urbanismul în Secolul XIX - XX - Pagina 4
Urbanismul în Secolul XIX - XX - Pagina 5
Urbanismul în Secolul XIX - XX - Pagina 6

Conținut arhivă zip

  • Urbanismul in Secolul XIX - XX.doc

Alții au mai descărcat și

Izolații

Romania dispune de o impresionanta substanta istorica , care documenteaza cronologic schimbarile tarii si impreuna cu acestea, istoria diferitelor...

Calcul Cofraje

Număr de ordine: 37 1. Date iniţiale : - grosime placă : hpl= 16 cm - înălţime nivel : Hnivel = 2.80 m - dimensiuni în plan a plăcii : 3.95 x...

Formarea Bunurilor Imobile

Formarea bunurilor imobile un complex de lucrari executate pentru aparitia de noi bunuri imobile, ca obiecte de drept independente, în urma...

Constructii

1.3 Coordonarea modulară şi toleranţele Coordonarea dimensională în construcţii reprezintă metoda de stabilire a dimensiunilor şi poziţiilor...

Tehnici de Modelare Fizică

1. OBIECTUL TEMEI Obiectul temei reprezintă modelarea fizică a fenomenului de convecţie forţată în interiorul conductelor circulare. Se va modela...

Materiale de construcții

Rezistenţa, siguranţa în exploatare, durabilitatea şi eficienţa tehnico-economică a construcţiilor depind de calitatea materialelor puse în operă,...

Masini Hidraulice

Reguli de bună convieţuire. Laboratorul este obligatoriu Partea 1- a aplicaţii cu nota la fiecare şedinţă. Partea 2- a măsurători cu prezenţă şi...

Te-ar putea interesa și

Studiu Geografic Complex

INTRODUCERE Calitatea mediului este o notiune complexa, care cuprinde numeroase aspecte ale raportului om-natura. Utilizând acest termen se are...

Studiu Geografic al Municipiului târgu-jiu

INTRODUCERE Lucrarea de faţă, „Studiu geografic al municipiului Târgu-Jiu”, reprezintă o încercare de prezentare monografică a celui mai important...

Conservarea, Restaurarea și Consolidarea Pavilionul VI F

INTRODUCERE Romania este un tara pe intinsul careia, in mijlocul furtunilor istoriei sau in vremuri mai linistite, geniul de constructor al...

Zonele funcționale ale municipiului Râmnicu Vâlcea

Prefață Lucrarea intitulată “Conturarea și evoluția zonelor funcționale ale orașului Râmnicu Vâlcea” se constituie prin structura și unitățile...

Tendințe de dezvoltare a turismului în regiunea Emilia-Romagna, Italia

INTRODUCERE: Ofertarea şi prestarea de servicii cât mai complexe devin elemente esenţiale ale competitivităţii internaţionale şi îşi pun din ce în...

Strategii de dezvoltare locală - reabilitarea centrului istoric al Municipiului Bistrița

Scurt istoric. Prezentare generala a municipiului Bistriţa Reşedinţa judeţului Bistriţa – Năsăud, municipiul Bistriţa, este situat în partea de...

Turismul Urban

Pornind de la faptul ca dezvoltarea economica si socio-culturala a oraselor s-a reflectat arhitectura acestora, si ca orasele, privite ca centre...

Arhitectura si Urbanism in Romania Secolului al XIX-lea

1.Cadrul istoric general a fost marcat de contextul politic diferit al proviinciilor romanesti.Transilvania a facut parte, pana la primul razboi...

Ai nevoie de altceva?