Aplicații practice privind lichidarea unei societăți în caz de faliment

Potrivit legii, insolventa sau falimentul reprezinta acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile.

Se considera ca se poate declara falimentul atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori. Falimentul este iminent atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.

Procedura

Conform legii, debitorul aflat in stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor legii, in termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa. Va putea sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi si debitorul in cazul caruia aparitia starii de insolventa este iminenta.

In afara de proprietarul firmei mai poate cere deschiderea procedurii insolventei si un debitor al acestei firme.

Deschiderea procedurii si primele masuri:

Legea stabileste un termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii creditorului indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei, termen in care judecatorul-sindic va comunica cererea, in copie, debitorului. In termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie sa conteste, fie sa recunoasca existenta starii de insolventa. La cererea debitorului, judecatorul-sindic ii poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sa consemneze, in termen de 15 zile, la o banca, o cautiune de cel mult 10% din valoarea creantelor.

Debitorul are obligatia de a pune la dispozitia administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului toate informatiile cerute de acesta, precum si toate informatiile apreciate ca necesare.

Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de administrare – constand in dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile din avere si de a dispune de acestea.

Astfel, prin sentinta sau incheierea avand drept efect ridicarea dreptului de administrare, judecatorul-sindic va da dispozitii tuturor bancilor la care debitorul are disponibil in conturi sa nu dispuna de acestea fara un ordin al administratorului judiciar/lichidatorului, incalcarea dispozitiilor fiind sanctionata cu o amenda judiciara.

Rolul administratorul judiciar

Potrivit legii, administratorul judiciar va intocmi si va supune judecatorului-sindic, in termenul stabilit de acesta, care nu va putea depasi 30 de zile de la desemnarea sa, un raport prin care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie din procedura generala.

Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul, in cazul procedurii simplificate, va intocmi si va supune judecatorului-sindic, in termenul stabilit de judecatorul-sindic, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea sa, un raport asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila.

Administratorul judiciar are obligatia de a trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor, debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole ori altor registre unde debitorul este inmatriculat.

Ca rezultat al verificarilor facute, administratorul judiciar/lichidatorul va intocmi si va inregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzand toate creantele impotriva averii debitorului. La creantele garantate se vor arata titlul din care izvoraste garantia, rangul acesteia si motivele pentru care creantele au fost trecute partial in tabel sau au fost inlaturate.

Debitorul, creditorii si orice alta persoana interesata vor putea sa formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de administratorul judiciar/lichidatorul in tabelul preliminar de creante.

Precizam ca planul de reorganizare trebuie sa indice perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului.

Planul va cuprinde in mod obligatoriu programul de plata a creantelor si va specifica masurile adecvate pentru punerea sa in aplicare. Se instituie in sarcina debitorului obligatia de a consulta creditorii atunci cand se prevede participarea lor la realizarea planului.

Dupa admiterea planului, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar convocarea adunarii generale a creditorilor si a debitorului intr-un termen cuprins intre 20 si 25 de zile, dar nu mai inainte de afisarea tabelului definitiv de creante. In termen de 5 zile de la admitere administratorul judiciar va dispune publicarea in Buletinul procedurilor de insolventa.

Activitatea debitorului este reorganizata in momentul cand sentinta care confirma un plan intra in vigoare, iar daca nici un plan nu este confirmat, judecatorul-sindic va dispune de indata incetarea procedurii falimentului.

Falimentul

In sensul dispozitiilor noii legi a insolventei in urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul isi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si in conformitate cu planul confirmat, pana cand judecatorul-sindic va dispune, motivat, fie incheierea procedurii insolventei si luarea tuturor masurilor pentru reinsertia debitorului in activitatea comerciala, fie trecerea la faliment.

Judecatorul-sindic va decide, prin sentina sau prin incheiere intrarea in faliment. Prin hotararea de intrare in faliment, judecatorul-sindic va pronunta dizolvarea societatii debitoare.