Componența, caracteristica și clasificarea mijloacelor bănești

Introducere

În condiţiile de tranziţie la economia de piaţă, disponibilul bănesc capătă un caracter nou, prin influenţa asupra situaţiei financiare a întreprinderii, lichidităţii.

Mijloacele băneşti reprezintă mijloacele cele mai lichide a le întreprinderii.

Suma mijloacelor băneşti reprezintă un interes pentru toţi utilizatorii informaţiilor contabile interne şi externe, privind luarea unor decizii legate de activitatea întreprinderii.

Prin urmare pentru derularea tranzacţiilor schimbului de mărfuri este nevoie nemijlocit de bani.

Banii constituie elementul cheie al economiei de schimb monetar, rolul lor fiind independent de natura sistemului economic, de nivelul şi structurile economice.

Scopul principal al evidenţei contabile a mijloacelor băneşti decontărilor şi operaţiunilor de creditare, este controlul disciplinei de casă şi decontărilor, corectitudinea şi eficienţa folosirii mijloacelor băneşti şi creditelor, asigurarea integrităţii banilor şi a documentelor de casă.

Teza de licenţă „Contabilitatea mijloacelor băneşti” cuprinde II capitole:

În I capitol „Componenţa, caracteristica şi clasificarea mijloacelor băneşti” se relevă însemnătatea, sarcinile mijloacelor băneşti.

În al II capitol „Contabilitatea mijloacelor băneşti. Documentarea” se evidenţiază:

• Contabilitatea operaţiilor de casă şi a titularilor de avans, descrierea operaţiunilor de încasări şi plăţi în perioada de gestiune precum şi modul, componenţa de determinare a cheltuielilor de deplasare a titularilor de avans, reflectarea operaţiunilor în registrele sintetice la sfîrşitul perioadei de gestiune

• Contabilitatea contului de decontare şi a contului valutar, însemnătatea acestora, modul de reflectare în contabilitate, înregistrarea operaţiunilor economice în documentele primare apoi în registrele sintetice

• Contabilitatea conturilor speciale la bănci a documentelor băneşti şi a mijloacelor băneşti în expediţie

I Componenţa, caracteristica şi clasificarea mijloacelor băneşti

1.1 Esenţa, clasificarea şi rolul mijloacelor băneşti

Banii, fiind o denumire generică pentru toate tipurile de monede şi de semne de valoare, reprezintă un instrument social, o formă particulară imediat mobilizabilă a avuţiei sociale; o putere transmisibilă a puterii de cumpărare, care conferă deţinătorului dreptul asupra unei părţi din produsul social al ţării emitente.

„Banii reprezintă o creanţă acceptabilă, emisă arbitrar şi artificial, a cărei funcţie este aceea de a putea fi schimbată direct pe o anumită cantitate de bunuri şi servicii pînă la momentul cînd este distrusă” J. Ribound.

Banii reprezintă un acord, o convenţie socială prin care se convine asupra instrumentelor general acceptate, de mijlocire a scimburilor şi de stingere a datoriilor persoanelor fizice şi juridice.

Banii se caracterizează prin cîteva trăsături generale, ei fiind: un dat social acceptat de generaţii; dependenţi de funcţiile sociale îndeplinite, funcţii fără legătură cu scopul material al instrumentului; un instrument de facilitare a schimburilor; ei exprimă unitatea rezistentă a funcţiei de măsurare a activităţilor şi a celei de mijlocire a schimburilor. „Banii sunt putere”. Ei „au însuşirea de a cumpăra orice. Universabilitatea acestei însuşiri este puterea absolută a esenţei lor. Banii apar deci fiind atotputernici” K.Marx. Această idee a lăsat urme adînci pînă azi în expresii ca „puterea bogăţiilor”, „dominaţia banilor”, „suveranitatea dolarului”.

După clasici, însă, banii sunt o marfă specială desprinsă din lumea celorlalte mărfuri. J.S.Mill era chiar de părerea că: „nu-i nimic mai puţin important ca banii”.A.Smith compara banii cu „o şosea care, deşi serveşte circulaţia şi transportul la tîrg a tuturor grînelor şi nutreţului dintr-o ţară, totuşi ea însăşi nu produce nici măcar o singură claie de cereale sau de fîn”.

Pentru o întreagă perioadă istorică, piesa rotundă de metal, aur, sau argint, emisa de autoritatea statului pe baza de monopol, în aplicarea normelor legale care, constituie în ansamblu sistemul monetar, a domonat sfera circulaţiei, fiind primită în plata de cele mai multe ori nu numai în ţara emitentă, dar şi în oricare altă ţară.