Contabilitate Managerială

Contabilitate managerială

In primul rând aș dori sa subliniez diferența dintre “contabilitate financiară” şi “contabilitate de gestiune”.De multă vreme sunt recunoscute conceptele de “contabilitate generală” şi “contabilitate analitică”. Practica tinde astăzi să consacre denumirile (Lassegue, 1998), de “contabilitate financiară” şi “contabilitate de gestiune”. Prima înregistrează schimburile (fluxurile) dintre o întreprindere sau o organizaţie şi mediul său economic, exprimate prin situaţiile financiare publicate, destinate pieţelor financiare. A doua este o “contabilitate internă”, nenormalizată, ignorată de PCG 1999, utilă pieţelor financiare. Prin natura ei, rămâne “secretă”, aşa cum precizează Richard (1996), fiind rezervată managerilor. Această contabilitate cercetează performanţa economică a organizaţiei prin intermediul costurilor. Ea observă schimburile dintre întreprindere, clienţii şi furnizorii acesteia, pentru a pune în evidenţă sursele unei mai bune performanţe economice într-o economie în care parteneriatele transformă organizaţiile clasice.

I. Concepții de organizare a contabilității manageriale

Datorita complexitatii fenomenelor si proceselor economice, dar si a evolutiei procesului decizional, s-au dezvoltat patru conceptii de organizare a contabilitatii manageriale:

- contabilitatea manageriala in partida simpla;

- contabilitatea manageriala integrata;

- contabilitatea manageriala dualista;

- contabilitatea manageriala moderna.

A. Concepția de organizare a contabilității manageriale in partidă simplă

Această concepție de organizare a contabilității manageriale este specifică formelor simple de organizare a proceselor de producție și mai poate fi implementată în cadrul entitățiilor mici care realizeaza un număr redus de produse, lucrări, servicii sau activităti în cadrul unui proces de complexitate scăzută.

Contabilitatea managerilă este inspirată din principiile organizării contabilității în partidă simpla și este reprezentată de ansamblul “cărților sau jurnalelor” deschise pentru fiecare produs , lucrare, serviciu sau activitate în care se înregistrează detaliat totalitatea operațiunilor generatoare de cheltuieli și venituri aferente obținerii și comercializării produselor, lucrărilor și serviciilor.

În principal, procedeul de lucru asociat acestei concepții de organizare a contabilității manageriale este acela că, în absența unor conturi care funcționează după principiul contabilității în partidă dublă, in fiecare „carte” sau “jurnal” se înregistrează fără corespondețe contabile, cheltuieli (în debit) cât și venituri (în credit)

Schematic, concepția de organizare a contabilității manageriale se prezintă astfel:

B. Concepția de organizare a contabilității manageriale în sistem integrat

Soluția unui sistem contabil integrat se poate aplica în cadrul entitățiilor economice în care prelevează problematica determinării rezultatelor economice și a rentabilitățiilor analitice, în fața obiectivelor de calcul al costurilor și îndeosebi a costurilor complete, în condițiile unei informatizări complete și performante a contabilității, a codificării conturilor de cheltuieli și venituri care să satisfacă exigențele de prelucrare și informare atât a contabilității financiare cât și a contabilității manageriale

Aceasta formă de organizare a contabilității manageriale se bazează pe o organizare concomitentă a fluxurilor de informații contabile pe cele două canale de comunicare internă și externă ale entităților economice, axată pe un sistem unitar de conturi respectiv conturile contabilității financiare.

Toate obiectivele contabilității manageriale sunt „axate” respective formulate pe informațiile conturilor de cheltuieli (clasa 6) și conturile de venituri (clasa 7) ale contabilității financiare

Obiectivele contabilității manageriale în cadrul acestei concepții de organizare se bazează pe analiza a doi indicatori de măsurare a performanțelor activității entității respective:

- Rezultatul exercițiului

- Valoarea adăugată

Adversarii contabilităţii integraliste susţin că această soluţie este greu de practicat datorită interferării înregistrărilor din contabilitatea financiară cu cele din contabilitatea managerială. Se reproşează acestei concepţii faptul că face să dispară, respectiv să soldeze, conturile de cheltuieli şi de venit din contabilitatea financiară, la finele fiecărei perioadei de calcul, ceea ce face dificilă întocmirea şi prezentarea contului 351 „Rezultatul financiar total” din contabilitatea financiară.

C. Organizarea contabilității manageriale în sistem dualist

Constă în prelucrarea distinctă a informaţiilor de către cele două contabilităţi, fiecare din ele urmărind validarea obiectivelor sale specifice, putându-se merge până la organizarea şi conducerea fiecărei contabilităţi în birouri distincte.

Această concepţie satisface cerinţele producţiei şi este orientată spre perfecţionarea calculaţiei şi a controlului asupra consumurilor. Ea prevede utilizarea unor sisteme de conturi ale contabilităţii manageriale independente de cele ale contabilităţii financiare, utilizând conturi-perechi cu aceeaşi denumire care au o structură opusă şi se reflectă „ca într-o oglindă”. Astfel în contabilitatea financiară consumurile sunt grupate pe elemente economice, cheltuielile şi veniturile sunt urmărite după natura lor economică, iar în contabilitatea managerială consumurile, cheltuielile şi veniturile sunt grupate pe centre de consumuri (întreprindere, producţie, hală, sector, brigadă) şi obiecte de calculaţie (produse finite, lucrări executate şi servicii prestate). Un astfel de subsistem este folosit în ţările cu o reglementare strictă a contabilităţii din partea statului (Franţa, Belgia, România, etc.).