Contabilitate și Fiscalitate

Pentru impozitarea profitului, trebuie pornit de la faptul ca, nu în toate cazurile principiile contabile subordonate imaginii fidele sunt convergente în totalitate cu principiile impunerii fiscale.

Exista mai multe metodologii de calcul a impozitului pe profit cu implicatii, în cazul unora si asupra contabilitatii. Astfel anumite practici vizeaza înregistrarea în contabilitate numai a impozitelor pe profit exigibile sau aferente anului fiscal, în timp ce alte practici au în vedere si contabilizarea implicatiilor fiscale viitoare ale tranzactiilor si evenimentelor prezente, respectiv reprezentarea creantelor sau datoriilor amânate din impozitul pe profit .

De aceea, trebuie facut distinctie între rezultatul contabil si rezultatul fiscal.

Rezultatul contabil reprezinta suma globala a profitului sau pierderii exercitiului financiar ce figureaza în contul 121 “Profit si pierdere” înainte de impozitare.

Rezultatul fiscal reprezinta profitul impozabil sau pierderea fiscala a exercitiului, stabilit potrivit regulilor fiscale si în functie de care se calculeaza volumul impozitelor exigibile (sau rambursabile).

Rezultatul fiscal sau impozabil se obtine prin corectarea rezultatului contabil cu cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal si cu deducerile conform relatiei:

Rezultat fiscal = Rezultat contabil – Deduceri fiscale – Cheltuieli nedeductibile.

- Cheltuielile nedeductibile sunt cele care nu se iau în calcul atunci când se calculeaza impozitul pe profit. Se mai pot numi si reintegrari fiscale.

- Deducerile fiscale reprezinta elemente neimpozabile care diminueaza rezultatul fiscal.

Conform Legii impozitului pe profit nr. 414/2002 „profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile.” (art.7 alin1).

In întelesul legii, sunt considerate venituri neimpozabile:

a) dividendele primite de catre o persoana juridica romana de la o alta persoana juridica romana;

b) diferentele favorabile de valoare ale titlurilor de participare înregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creante la societatea la care se detin participatiile;

c) venituri rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli nedeductibile, precum si din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sau a veniturilor realizate din recuperarea unor cheltuieli nedeductibile;

d) alte venituri neimpozabile, prevazute expres in acte normative speciale.

Observatii:

Este de remarcat modificarea partiala fata de legea anterioara a tratamentului fiscal al veniturilor din dividende primite de o persoana juridica romana. Astfel, in cazul in care dividendele provin de la o persoana juridica straina, ele se supun impozitarii, nemaifiind incluse in lista veniturilor netaxabile. Prin urmare, daca o societate romana îsi desfasoara activitatea intr-un alt stat printr-o filiala înfiintata conform legislatiei acelui stat (persoana juridica straina), partea din profiturile societatii straine primita de societatea romana sub forma de dividende este luata in calcul la determinarea profitului impozabil in România.

De asemenea, veniturile din reevaluarea la sfârsitul anului a disponibilitatilor în valuta detinute de contribuabili devin impozabile conform prevederilor noii legislatii.

Astfel, daca un contribuabil are in contul sau de disponibil la banca suma de 1.000 euro înregistrati in contabilitate în cursul anului la cursul de 35.000 Lei/euro, iar la 31 decembrie 2003 cursul Leu/euro este de 36.000; suma de 1.000.000 lei rezultata din reevaluarea sumei de 1.000 euro (1.000 x (36.000 - 35.000)) este impozabila, pt. ea platindu-se un impozit de 25%, adica 250.000 lei.

La calculul profitului impozabil sunt deductibile numai urmatoarele sume utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor si a provizioanelor:

a) rezerva legala, in limita a 5% din profitul contabil, pâna ce acesta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat, conform prevederilor Legii 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

Pentru calcularea acestei rezerve, normele prevad ca se ia in calcul profitul contabil amendat prin scaderea veniturilor neimpozabile si adaugarea cheltuielilor aferente acestor venituri neimpozabile.

b) în cazul bancilor si cooperativelor de credit autorizate, provizioanele obligatorii constituite potrivit normelor Bancii Nationale a României. Acelasi regim se aplica si fondurilor de garantare;

c) rezervele tehnice calculate de catre societatile de asigurare si reasigurare, constituite potrivit prevederilor Legii 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile ulterioare. Pentru contractele de asigurare cedate in reasigurare, rezervele tehnice se diminueaza prin înregistrarea la venituri, astfel încât nivelul acestora sa acopere partea de risc care ramâne in sarcina asiguratorului, dupa deducerea reasigurarii. Sunt nedeductibile sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor pentru contractele cedate in reasigurare.

Orice alte rezerve constituite in baza unor acte normative speciale nu sunt cheltuieli deductibile. Exceptie fac rezervele legale constituite de Banca Nationala a României, bancile, fondurile de garantare si cooperativele de credit.

Potrivit legii, cheltuielile nedeductibile sunt:

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau venit platite in strainatate;

b) amenzile, confiscarile, majorarile de întârziere si penalitatile de întârziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale, altele decât cele prevazute in contractele comerciale. Amenzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor, al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri;