Contabilitatea Americana

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Contabilitatea Americana.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Contabilitate

Cuprins

1.1. Scurt istoric al contabilităţii americane 2-5
1.2. Diferenţele între normele IASC şi US GAAP 6-7

Extras din document

CONTABILITATEA AMERICANĂ

1.1. Scurt istoric al contabilităţii americane

Prezenţa societăţilor americane în vârful ierarhiei întreprinderilor multinaţionale, din ce în ce mai expansive şi din ce în ce mai puternice, face ca standardele americane să reprezinte un vector principal al influenţei acestui sistem contabil, în întreaga lume. Cum cele mai multe întreprinderi multinaţionale de dimensiune mare sunt, de fapt, americane şi pentru că pieţele americane de capitaluri deţin aproximativ 40% din resursele financiare disponibile pentru societăţile comerciale, este limpede că dominaţia americană nu este vorbă de cabinet ci se bazează pe elemente tangibile.

Deşi normalizarea contabilă internaţională este rodul unei cercetări a mai multor culturi, prin prezenţa organismului american de normalizare contabilă (FASB), în calitate de observator la reuniunile Consiliului IASC, produsele acestui proces, am numit normele internaţionale (IAS), sunt puternic marcate de spiritul american.

Dacă procedăm la o analiză istorică a sistemului contabil american, constatăm că evoluţia sa cuprinde patru perioade relativ distincte:

- De la sfârşitul secolului al XIX-lea până la marea criză a anilor ’30;

- De la sfârşitul marii crize până la începutul anilor ’70;

- De la crearea actualului organism de normalizare contabilă (1972) până la sfârşitul anilor ’80;

- Perioada anilor ’90.

Intenţia noastră este de a căuta, pe cale documentară, care a fost contextul politic, economic, financiar şi social al acestor perioade şi cum a influenţat el evoluţia contabilităţii americane.

Deşi economia americană este calificată, astăzi, ca o economie a serviciilor, forţa sa şi poziţia ei de lider îşi găsesc sursa într-un model industrial, model care s-a constituit încă de la sfârşitul secolului trecut, a fost renovat, mai întâi, ca răspuns la marea criză a anilor ’30 şi după dificultăţile întâmpinate în anii ’70, s-a transformat a doua oară, în profunzime, în zilele noastre. De altfel, capitalismul american este în serviciul industriei, iar industria rămâne nucleul forţei americane. Este bine să constatăm că marile pusee ale dezvoltării economice sunt consecinţa traversării unor perioade de criză. Dar transformările economiei americane nu au rămas în spaţiul, totuşi limitat, al Statelor Unite. Ele au fost propagate şi impuse restului lumii.

„Comitetul privind procedurile contabile” constituit din 21 de specialişti ai profesiei şi învăţământului superior, specialiştii ce îşi exercitau funcţiile lor în mod permanent.

S-au publicat 51 de „buletine de cercetare” care se refereau atât la probleme tehnice specifice, cât şi la principii generale sau teoretice. Totuşi, ele stabileau, de o manieră mult mai puţin explicită, câteva principii generale, printre care:

- costul istoric, recunoscut ca bază de evaluare utilizabilă în contabilitate;

- contabilizarea veniturilor în momentul vânzării, care devenea principiul de bază în materie de contabilizare a veniturilor;

- înregistrarea cheltuielilor în acelaşi exerciţiu ca şi veniturile de care acestea sunt legate (conectate).

S-a străduit să regleze numeroasele abuzuri, frecvente în acea epocă. Dar, mai ales, el a reuşit să probeze că sectorul privat putea să fie responsabil cu normalizarea contabilă.

În 1959, devenise evident că acest „comitet”. Emanat din profesia contabilă, nu mai putea face faţă schimbărilor din mediul contabil, schimbări care, la rândul lor, erau determinate de influenţa factorilor de mediu. El va fi înlocuit, în acest an, cu un „Consiliu al principiilor contabile”, va fi dotat cu capacităţi materiale, tehnice şi academice mult mai performante. Pe de altă parte, reprezentarea în cadrul acestui consiliu era mult mai diversă. Membrii săi (între 18 şi 21) proveneau atât din rândurile profesiei, dar şi din mediul industriilor, cel al comunităţii financiare şi, nu în ultimul rând, din universităţi şi guvern. Exerciţiul funcţiei lor nu era asigurat în mod permanent.

Fisiere in arhiva (1):

  • Contabilitatea Americana.doc