Contabilitatea Capitalurilor

Capitalurile, denumite în literatura de specialitate si capitaluri permanente, reprezinta totalitatea surselor de finantare de care dispune unitatea patrimoniala pentru o perioada mai mare de un an. Altfel spus, ele constituie sursele de finantare cu caracter stabile pe care le poate utiliza întreprinderea pentru procurarea tuturor elementelor patrimoniale de activ.

În functie de modul cum se constituie, capitalurile se pot delimita în urmatoarele grupe sau categorii: capitaluri proprii; provizioane pentru riscuri si cheltuieli; capitaluri împrumutate pe termen lung si mediu.

Capitalurile proprii, denumite si pasivul intern al întreprinderii, reprezinta totalitatea capitalurilor apartinând întreprinzatorului individual, asociatilor sau actionarilor. Ele se constituie din aportul acestora, pin autofinantare si pe seama altor resurse financiare, iar în contabilitate se oglindesc cu ajutorul conturilor din primele cinci grupe (10-14) ale clasei 1 "Conturi de capitaluri", cu exceptia fondului de participare la profit (112), care, contrar simbolului sau, se încadreaza în categoria “Alte datorii”.

În continuare se prezinta, în mod succint, elementele structurale privind capitalurile, în ordinea în care conturile aferente sunt înscrise în Planul de conturi general.

a) Capitalul social reprezinta aportul în numerar si­­/sau în natura subscris de catre actionari sau asociati atât la constituirea unitatii patrimoniale, cât si ulterior cu prilejul majorarii acestei categorii de capitaluri proprii.

La înfiintarea societatii comerciale, marimea capitalului social este stabilita prin actul constitutiv, avându-se în vedere ca pentru societatile pe actiuni si în comandita simpla, precum si pentru cele cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de 25.000.000 lei si respectiv 2.000.000 lei.

Majorarea sau diminuarea capitalului social se realizeaza pe baza hotarâri adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, asa cum se va prezenta ulterior, si impune efectuarea modificarii corespunzatoare a actului constitutiv.

Sub aspectul marimii sale, capitalul social se identifica cu valoarea nominala a tuturor actiunilor sau partilor sociale, respectiv cu valoarea aportului în natura sau în numerar, a rezervelor încorporate si profitului net repartizat pentru majorarea capitalului sau altor operatii care conduc la modificarea acestuia.

b) Primele legate de capital se refera la excedentul dintre valoarea de emisiune si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale.

c) Diferentele din reevaluare sunt reprezentate de sumele care se stabilesc ca diferenta în plus între valoarea actuala, mai mare, si valoarea înregistrata în contabilitate pentru elementele de activ supuse reevaluarii. d) Rezervele de care poate dispune întreprinderea se constituie din profitul brut sau net, dupa caz, si din excedentul ce se obtine prin emisiunea de actiuni la un curs mai mare decât valoarea lor nominala, excedent care sa nu fie destinat acoperirii cheltuielilor de emisiune sau pentru amortizarea acestora.

e) Rezultatul reportat se refera la profitul sau pierderea din exercitiile anterioare a carui repartizare sau acoperire, pe baza hotarârii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, a fost amânata. Profitul reportat majoreaza capitalurile proprii, iar pierderea reportata le diminueaza.

f) Capitalul individual se constituie din aportul în natura si/sau în numerar varsat de întreprinzatorul individual.

g) Fondurile proprii cu scop determinat se constituie din profitul net si alte surse, cum este cazul avansurilor primite de catre constructori de la beneficiarii lucrarilor, pentru obtinerea baracamentelor si amenajarilor provizorii.

h) Rezultatul exercitiului sau anului financiar curent este reprezentat de profitul realizat sau pierderea înregistrata si care contribuie la majorarea si respectiv diminuarea capitalurilor.

i) Subventiile pentru investitii se refera atât la sumele care se aloca de la bugetul de stat, cât si la alte resurse nerambursabile de care beneficiaza unitatea patrimoniala în scopul finantarii unor activitati pe termen lung sau a unor cheltuieli de natura investitiilor, precum si la imobilizarile primite cu titlu gratuit (donatii, plusuri de inventar s.a.).

j) Provizioanele reglementate se constituie pe seama cheltuielilor exceptionale, pe feluri de provizioane, în functie de dispozitiile legale ce se emit în acest scop.

k) Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli reprezinta fonduri care se constituie la încheierea exercitiului prin majorarea cheltuielilor de exploatare, a cheltuielilor financiare si a celor exceptionale, dupa caz, privind amortizarile si provizioanele. Ele sunt destinate finantarii pierderilor si cheltuielilor care devin exigibile în exercitiul urmator si care se refera la litigii, garantii acordate clientilor, cheltuieli relativ mari ce se repartizeaza pe mai multe exercitii, pierderi din schimb valutar.