Contabilitatea de Gestiune

I. Introducere

Potrivit prevederilor Legii Contabilitaţii nr. 82 din 24.12.1991, republicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 454 din 18 iubie 2008, persoanele juridice prevazute la art. 1 alin. (1) din lege au obligaţia sa organizeze şi să conducă contabilitate proprie, inclusiv contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii.

În funcţie de specificul activităţii desfăşurate, contabilitatea de gestiune va asigura, în principal, înregistrarea operaţiilor privind colectarea şi repartizarea cheltuielilor pe destinaţii, respective pe activităţi, secţii, faze de fabricaţie, centre de costuri, centre de profit, după caz, precum şi calculul costului de achiziţie, de producţie, de prelucrare al bunurilor intrate, obţinte, lucrărilor executate, serviciilor prestate, producţiei în curs de execuţie, imobilizărilor în curs etc., din unităţile de producţie, comerciale, prestatoare de servicii, financiare şi alte domenii de activitate.

Prin contabilitatea de gestiune persoanele juridice pot obţine informaţii care să asigure o gestionare eficientă a patrimoniului, respective:

• informaţii legate de costul bunurilor, lucrărilor, serviciilor, pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi de producţie, prestări de servicii, precum şi de costul bunurilor vândute pentru persoanele juridice care desfăşoară activitate de comerţ;

• informaţii care stau la baza bugetării şi controlului activităţii de exploatare;

• informaţii necesare analizelor financiare în vederea fundamentării deciziilor managerial privind conducerea activităţii interne;

• alte informaţii impuse de realizarea unui management performant.

Contabilitatea de gestiune se organizează de administratorul persoanei juridice fie utilizând conturi specific, fie prin dezvoltarea conturilor din contabilitatea financiară, fie cu ajutorul evidenţei tehnico-operative proprii. Folosirea conturilor contabile, precum şi simbolizarea acestora se efectuează astfel încât sistemul de stocare şi de accesare a informaţiilor obţinute să fie flexibil şi să permit o gamă largă de opţiuni. Lista conturilor de gestiune este adaptată în funcţie de scopurile urmărite, respective:

• evidenţierea fluxului costurilor;

• determinarea costurilor aferente stocurilor;

• determinarea veniturilor şi a rezultatelor în funcţie de activitatea care le generează;

• efectuarea de previziuni etc.

Contabilitatea de gestiune furnizează informaţii necesare elaborării de rapoarte şi analize interne utilizate de managementul unităţii în luarea deciziilor. Cerinţele de prezentare şi analiză a informaţiilor oferite de contabilitatea de gestiune nu sunt limitative. La organizarea contabilităţii de gestiune se va urmări ca informaţiile obţinute să satisfacă atât necesităţile de informare existente, căt şi pe cele în continuă shimbare.

II. Contabilitate financiară – contabilitate de gestiune

Astfel, din 1 ianuarie 1993 se aplică contabilitatea dualistă: un circuit aferent contabilităţii financiare şi un circuit aferent contabilităţii de gestiune.

Contabilitatea financiară furnizează informaţii sintetice care se finalizează în situatţile financiare anuale compuse din bilanţ, cont de profit sş pierdere, situaţie de fluxuri de trezorerie, situaţia modificărilor capitalurilor şi politici financiare şi note explicative. Aceste situaţii prezintă poziţia financiară a întreprinderii, performanţa şi modificarea poziţiei financiare.

Datele furnizate de contabilitatea financiară se adresează utilizatorilor externi (investitorii de capital, creditorii, clienţii, instituţiile statului, băncile, personalul) şi utilizatorilor interni (managerilor) pentru analize financiare.

Contabilitatea de gestiune furnizează informaţii analitice de detaliu referitoare la eficienţa utilizării factorilor de producţie. Prin contabilitatea de gestiune se determină costul de producţie pe produs, lucrare sau serviciu (P, L, S), costul pe centre de responsabilitate, costul diferitelor funcţiuni, rezultatele analitice (pe produs, lucrare sau serviciu şi pe centre). Ea furnizează informaţii de natură economică exprimate atât în unităţi monetare, cât şi nemonetare (fizice). Concepută ca un instrument intern în luarea deciziilor, contabilitatea de gestiune este principalul furnizor de informaţii necesare conducerii şi realizării controlului de gestiune. Astfel, de la contabilitatea de gestiune -fiind un sistem de informare în serviciul celui care o administrează- “se aşteaptă atât un ajutor în decizie, cât şi un ajutor în descentralizare”.

În fond, nu exista două contabilităţi, ci este vorba de două forme de aplicare ale aceleiaşi tehnici, care îşi propun să furnizeze informaţii beneficiarilor distincţi (contabilitatea financiară - pentru utilizatori externi, contabilitatea de gestiune - pentru utilizatori interni).

Punctul de plecare în contabilitatea de gestiune îl reprezintă preluarea din contabilitatea financiară a cheltuielilor de exploatare. care vor fi analizate împreună cu veniturile de exploatare.

De menţionat este însă că nu sunt încorporate în costuri cheltuielile financiare şi cheltuielile extraordinare; excepţie o fac dobânzile pentru creditele bancare primite de întreprindere şi care, după caz, pot fi repartizate în costul produselor respective.

Înregistrarea cheltuielilor în contabilitatea de gestiune se face simultan cu înregistrarea din contabilitatea financiară, pe baza aceloraşi documente, sau pe baza unor documente centralizatoare, cu deosebirea că datele se vor prelua după criterii proprii.