Evaluarea Fondului Comercial Pozitiv și a Intereselor Minoritare în Viziunea IFRS

În ultimii ani, IASB a acordat o atenţie deosebită tratamentului contabil al fondului comercial pozitiv şi intereselor minoritare, dar şi evaluării şi prezentării acestora în situaţiile financiare. Astfel, în ianuarie 2008 au fost publicate standardele revizuite IFRS.

Grupări de întreprinderi3 şi IAS 27 Situaţii financiare consolidate şi separate. Aceste standarde au adus unele modificări evaluării fondului comercial pozitiv şi intereselor minoritare, dar prezintă şi tratamentul contabil al tranzacţiilor cu minoritarii, care anterior revizuirii acestor standarde nu a fost abordat. Fondul comercial pozitiv este un „activ ce reprezintă beneficii economice viitoare care rezultă din active achiziţionate în cadrul unei grupări de întreprinderi, dar care nu sunt identificate individual şi recunoscute separat”.

Interesele minoritare „reprezintă partea din capitalurile proprii ale unei filiale care nu se atribuie, direct sau indirect, societăţii-mamă”.

Într-o viziune prudentă, se consideră că în bilanţul consolidat trebuie să fie prezentată numai acea parte de fond comercial pozitiv recunoscută şi acceptată, în momentul negocierii, de către cumpărător. În consecinţă, partea ce le revine minoritarilor trebuie să fie evaluată proporţional cu interesul acestora în activele nete identificabile ale societăţii achiziţionate.

Această abordare, cunoscută sub denumirea de „fond comercial pozitiv cumpărat” (purchased goodwill), este criticabilă deoarece privilegiază investitorul principal şi este în contradicţie cu modelul de evaluare la valoarea justă. Astfel, în ultimul timp, odată cu amploarea pe care a luat-o evaluarea la valoarea justă, s-a apreciat că este mult mai util din punct de vedere al informării financiare ca, în cadrul grupărilor de întreprinderi, să se recunoască „fondul comercial pozitiv complet” (full goodwill) şi, implicit, interesele minoritare să fie evaluate la valoarea justă.

Evaluarea fondului comercial pozitiv şi a intereselor minoritare în viziunea IFRS 3 (R)

În expozeul-sondaj care a precedat publicarea IFRS 3 (R), IASB a propus ca, în cazul grupărilor de întreprinderi, cumpărătorul să contabilizeze fondul comercial pozitiv complet şi să evalueze interesele minoritare la valoarea lor justă. Această modalitate de evaluare are drept consecinţă creşterea capitalurilor proprii, dar şi o diminuare a impactului pe care-l poate avea asupra acestora o eventuală răscumpărare de interese minoritare. De asemenea, chiar dacă în această situaţie eventuala depreciere a fondului comercial pozitiv este mai mare, aceasta va fi alocată atât intereselor minoritare, cât şi cumpărătorului. Însă evaluarea intereselor minoritare la valoarea justă nu a scăpat criticilor.

Astfel, cel mai des au fost invocate beneficiile nesemnificative pentru informarea financiară şi creşterea costurilor pe care le generează evaluarea intereselor minoritare la valoarea justă.

În aceste condiţii, IASB a renunţat la propunerea sa unică şi, în consecinţă, IFRS 3 (R) permite ca interesele minoritare să fie evaluate:

1. fie la valoarea justă (cu un fond comercial pozitiv alocat acestora);

2. fie proporţional cu partea ce le revine acestora în activele nete identificabile ale societăţii achiziţionate10 (fără ca acestora să li se aloce un fond comercial pozitiv).

Alegerea modalităţii de evaluare a intereselor minoritare este operaţională pentru fiecare grupare de întreprinderi şi nu este o regulă care să fie aplicată sistematic (tuturor grupărilor de întreprinderi).

Deşi fondul comercial este definit în funcţie de natura sa (activ reprezentativ de beneficii economice viitoare), în practică, el este determinat pe o bază reziduală.

Astfel, IFRS 3 (R) prezintă următoarea relaţie de calcul al acestuia:

(+) Contrapartida transferată de cumpărător evaluată la valoarea justă

(+) Interesele minoritare

(+) Valoarea justă a cotei-părţi deţinute anterior

(–) Activele nete identificabile ale societăţii achiziţionate

evaluate la valoarea justă

(=) Fondul comercial pozitiv (negativ)

Exemplul 1

Societatea X achiziţionează 80% din acţiunile societăţii Y, în vederea preluării controlului asupra acesteia. Suma pentru care au fost achiziţionate acţiunile este de 9.000 u.m., în timp ce valoarea justă a activelor nete identificabile ale societăţii Y, în momentul achiziţiei acţiunilor, este de 10.000 u.m.

Acţiunile societăţii Y sunt cotate la bursă, valoarea bursieră a acţiunilor deţinute de minoritari fiind de 2.200 u.m.

În bilanţul de achiziţie, interesele minoritare pot să fie evaluate fie la valoarea justă (2.200 u.m.), fie la partea ce le revine acestora din activele nete identificabile ale societăţii Y evaluate la valoarea justă (10.000 u.m. × 20% = 2.000 u.m.). În funcţie de opţiune, valorile recunoscute pentru fondul comercial pozitiv sunt următoarele:

Interesele minoritare

Contrapartida transferată 9.000 9.000

(+) Interesele minoritare 2.200 2.000

(10.000 × 20%)

(–) Valoarea justă a activelor nete 10.000 10.000

identificabile ale societăţii achiziţionate

(=) Fondul comercial pozitiv 1.200(1) 1.000(2)

(1) Fondul comercial pozitiv complet.

(2) Fondul comercial pozitiv achiziţionat.