Gestiunea Stocurilor

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest referat descrie Gestiunea Stocurilor.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Contabilitate

Extras din document

GESTIUNEA STOCURILOR

Functionarea normala si continua a ciclului de exploatare necesita existenta unor stocuri de mijloace circulante în toate fazele activitatii economice din întreprindere. Stocurile de mijloace circulante înglobeaza materii prime si materiale aflate în diferite faze ale prelucrarii, precum si sub forma produselor finite, a mijloacelor de decontare (creante asupra clientilor si debitorilor ) si disponibilitatilor banesti în casa sau în banca.

Importanta deosebita a mijloacelor circulante în stuctura economica a întreprinderii consta în faptul ca acestea devin, pe parcursul procesului de productie, depozitul valorii cedate de celelalte elemente ale structurii cum ar fi : personalul, mijloacele fixe, informatiile, mediul. Stocurile se exprima fizic si valoric dar pot fi determinate si in numar de zile .

Din punct de vedere fizic, stocurile reprezinta cantitatile de materiale, de produse sau de marfuri necesare fiecarei faze a ciclului de exploatare ( aprovizionare, productie, desfacere ) pentru a asigura desfasurarea continua si ritmica a acestuia. Necesitatea constituirii stocurilor deriva din caracterul continuu al productiei în raport cu caracterul discontinuu al aprovizionarilor.

Marimea financiara a stocurilor este data de marimea capitalurilor necesare pentru constituirea si pastrarea lor. Capitalurile alocate nu pot fi recuperate decât dupa ce stocurile respective parcurg întreg ciclu de exploatare si sunt valorificate prin vânzarea si încasarea produselor sau serviciilor realizate de întreprindere. Pe toata aceasta durata de imobilizare capitalurile ramânblocate fara posibilitatea de a fi utilizate în alte plasamente rentabile. S-ar desprinde de aici ideia, cel putin la prima vedere, ca procesul de exploatare cel mai economic ar fi acela care s-ar desfasura fara stocuri, cu aprovizionare în timp real ( gestiunea stocului zero-modrlul japonez ) determina o crestere considerabila a cheltuielilor de aprovizionare. Cheltuielile cu aprovizionarea continua pot fi atât de mari, încât este mai economica organizarea aprovizionarii în mod discontinuu ( la intervale ). Automat va apare necesitatea constituirii de stocuri care sa asigure alimentarea productiei între cele doua reaprovizionari successive.

Exista si alternativa de a constitui stocuri suficient de mari pentru a reduce numarul aprovizionarilor. Organizarea activitatii de exploatare cu stocuri excessive (peste numarul current) antreneaza costuri ridicate de depozitare si pastrare, dar mai ales, de oportunitate a capitalurilor imobilizate pe durata de stationare a acestor stocuri. Deci, cheltuielile suplimentare inutile în gestiunea stocurilor sunt generate, atât de stocurile insuficiente, cât si de cele excessive.

Politica de urmat în gestiunea stocurilor trebuie sa fie aleasa pe baza unei analize temeinice asupra costuriolr de stocaj. Marimea optima a stocurilor va fi aceea care armonizeaza relatia contradictorie dintre cheltuielile de aprovizionare variabile în functie de numarul de aprovizionarilor si cele de depozitare care variaza în raport cu marimea stocurilor.

Determinarea marimii stocurilor si a necesarului lor de finantare

Constiuirea stocurilor este rezultatul unei decizii de investitie. Fondurile investite în stocuri sunt imobilizate pentru o perioada de timp mai mare sau mai mica si trebuie folosite cu eficienta. În acest context, prin eficienta se întelege utilitatea obtinuta pe unitatea de efort, în timp ce eficienta este apreciata în raport de costurile implicate, utilitatea se analizeaza în functie de calitatea atingerii obiectivelor propuse. Efortul financiar de investire în stocuri trebuie comensurat pe baza sumei lichiditatilor efectiv imobilizate tinându-se seama de durata imobilizarii, de fluxurile de lichiditate intermediare ce apar pâna la consumul sau vânzarea stocurilor, de cheltuielile de pastrare-depozitare, de alte cheltuieli administrative, pentru ca în final sa se evalueze rentabilitatea rezultata din detinerea de stocuri.

Gestiunea stocurilor de productie este un process complex prin care se asigura utilizarea resurselor materiale cu eficienta si utilitatea asteptate din punct de vedere al procesului de stocare. În acceptiunea economica, “gestiune reprezinta totalitatea valorilor(materiale sau banesti) încredintate unei personae, care are obiligatia primirii, pastrarii si eliberarii lor, în conformitate cu sarcinile unitatii patrimoniale “.

Un principal obiectiv al gestiunii economico-financiare a stocurilor se refera la formarea si mentinerea stocurilor în conditiile minimizarii costurilor.

O gestiune eficienta a stocurilor trebuie sa asigure continuitatea consumului. Acest obiectiv se poate realize prin eliminarea sau diminuarea incertitudinii în aprovizionare si prin asigurarea echilibrului între potentialul de livrare al furnizorului si cererea de resurse. Incertitudinea în asigurarea consumului poate sa fie determinata de : necunoasterea cererii de resurse, potentialul de livrare, nerespectarea termenelor de livrare. În toate aceste situatii, disfunctiile sunt preluate de catre stocurile de siguranta sau de rezerva. Chiar daca exista un echilibru între potentialul de livrare al furnizorului si cresterea de resurse, activitatea economicanu se poate desfasura fara stocuri datorita diferentelor dintre dinamica productiei si ritmul aprovizionarilor.

Fisiere in arhiva (1):

  • Gestiunea Stocurilor.doc