Gestiunea Stocurilor

1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII

Întreprinderea de Motoare Electrice Piteşti IMEP S.A., entitatea predecesoare a ANA IMEP S.A. a fost înfiinţată ca societate pe acţiuni (S.A.) în România şi înregistrată în Piteşti în decembrie 1991. Societatea desfăşura activităţi cu mult înainte de 1990 (a fost înfiinţată în 1967) şi este implicată în general în producerea şi comercializarea motoarelor electrice specializate pentru maşini electrocasnice şi pentru echipament auto.

În 1996, în baza legii 58/1991 şi 55/1995 societatea devine cu capital integral privat. Pachetul majoritar de acţiuni este achiziţionat de către Grupul de firme ANA, unul din marile grupuri industriale şi comerciale româneşti, cu rezultate economice deosebite.

Astfel, cu peste 35 de ani de experienţă, un sistem de asigurare a calităţii organizat în conformitate cu cerinţele standardului ISO 9001 şi certificat de către CISQ - Italia, membră a organizaţiei IQNet, societatea exportă mai mult de 90% din producţie, cu precădere în Italia. Câştigătoare a multor premii internaţionale de calitate, societatea exportă de asemenea produsele sale în Marea Britanie, Spania, Argentina, SUA, Rusia, Franţa, Germania, Egipt, Siria ş.a.

În acest moment S.C. ANA IMEP S.A. este cea mai mare firmă română producătoare de motoare electrice şi cea de-a treia exportatoare din domeniu în Europa. Societatea era cotată pe piaţa extra-bursiera RASDAQ, la 30 iunie 2004 la valoarea de piaţă a acţiunilor de 3.200 lei/acţiune.

În fiecare an produce peste 3 milioane de motoare. Obiectul de activitate al S.C ANA IMEP S.A. îl constituie producţia şi exportul de:

- motoare electrice monofazate cu două viteze pentru maşini de spălat rufe automate (2/12 şi 2/16 poli)

- motoare electrice cu colector pentru maşini de spălat rufe automate

- motoare electrice trifazate cu comandă electronică pentru maşini de spălat rufe automate

- motoare electrice monofazate cu o viteză pentru maşini de spălat şi maşini de uscat rufe

- motoare electrice în construcţie deschisă şi închisa pentru hote de bucătărie şi ventilatoare

- motoare electrice de curent continuu pentru echipament auto

Structura organizatorică a societăţii cuprinde trei tipuri de compartimente: pentru realizarea activităţii de bază; pentru activităţi auxiliare; funcţionale. Compartimentele activităţii de bază sunt constituite pe următoarele verigi organizatorice:

- secţii de producţie (ex. secţia M.E.C., secţia M.A.D, secţia C.M.E.);

- ateliere (ex. atelier Ştanţe, atelier Bobinaj, atelier Montaj, etc.);

- formaţii de lucru (ex. formaţia Bobinaj motoare hotă, etc.)

Secţia de producţie este organizată pentru conducerea unitară a activităţilor legate între ele din punct de vedere tehnologic. Secţiile sunt constituite din ateliere, formaţii de lucru sau mixt. Secţiile sunt organizate pe orizontală, respectiv pe fiecare schimb cu acelaşi număr de ateliere sau formaţii de lucru. Compartimentele auxiliare activităţii de bază au fost constituite pentru desfăşurarea unor activităţi diferite de cele care constituie obiectul de bază al societăţii (ex.: magazin, bufet-cantină). Compartimentele funcţionale existente în structura societăţii sunt de următoarele tipuri: birouri, servicii şi direcţii. Biroul este un compartiment funcţional care se poate constitui dacă pentru îndeplinirea unor lucrări sau activităţi omogene este necesară o delimitare organizatorică distinctă.

Serviciul este un compartiment funcţional care se poate organiza pentru îndeplinirea unor activităţi importante sau complementare ce necesită conducere unitară. Direcţia cuprinde mai multe servicii, secţii sau birouri care îndeplinesc activităţi complementare. Structura organizatorică a societăţii, prezentată în anexa nr.1, cuprinde 6 direcţii care au în structură compartimente.

După cum se observă din structura organizatorică anexată, aceasta este organizată pe patru trepte ierarhice, fapt ce asigură apropierea conducerii de execuţie şi scurtarea circuitelor informaţionale, cu efecte pozitive asupra fluenţei şi vitezei de circulaţie a informaţiilor, creşterii ritmului luării deciziilor şi desfăşurării activităţii, micşorării posibilităţii de deformare a conţinutului informaţiilor. Structura funcţională a societăţii reprezintă ansamblul atribuţiilor compartimentelor de muncă şi funcţiilor de conducere organizate la nivelul societăţii.

Principalele atribuţii ale Direcţiei Tehnice şi de Producţie sunt: organizarea activităţii de pregătire a fabricaţiei, proiectarea produselor şi tehnologiilor noi şi modernizarea celor existente; elaborarea, avizarea, difuzarea şi gestionarea "Specificaţiilor tehnice pentru materiale şi componente "(STM), a "Standardelor tehnice de firmă" (STR) şi a "Standardelor de firmă"(SF); executarea şi omologarea prototipurilor; producţia de motoare electrice, etc.;

Principalele atribuţii ale Direcţiei Marketing-comercial sunt: prospectarea pieţelor pentru asigurarea desfacerii produselor care fac obiectul de activitate al societăţii; vânzarea produselor la clienţii externi şi interni. Principalele atribuţii ale Direcţiei Economice: organizarea activităţii financiare a societăţii; organizarea contabilităţii; organizarea şi gestionarea sistemului informatic al societăţii.

Principalele atribuţii ale Direcţiei Calitate: asigurarea şi controlul calităţii produselor; implementarea sistemului de management al calităţii; urmărirea în exploatare a produselor şi asigurarea service-ului în perioada de garanţie. Principalele atribuţii ale Direcţiei Administrative: asigurarea pazei, activităţii de protocol, prevenirea şi stingerea incendiilor; atribuţii privind desfăşurarea activităţilor administrative. Principalele atribuţii ale Direcţiei Cumpărări: asigurarea bazei materiale, a utilităţilor (aer, energie electrică şi termică, gaze); activitatea de recepţie a bunurilor materiale aprovizionate; activitatea depozitelor de bunuri materiale.

Structura de exploatare a societăţii cuprinde ansamblul relaţiilor dintre compartimentele de muncă şi funcţiile de conducere organizate la nivelul societăţii. Relaţiile dintre compartimente se stabilesc în funcţie de importanţa, frecvenţa legăturilor dintre ele, autonomia funcţională, competenţa şefilor acestora şi nivelul de specializare, a limbajului folosit în realizarea obiectivelor şi atribuţiilor. În planul vertical al structurii organizatorice se acţionează pentru eliminarea activităţilor paralele şi inutile, precum şi a celor care se suprapun. Pentru problemele curente, de rutină, puterea de decizie şi responsabilitatea este descentralizată la nivelul celor care le execută. Subordonarea compartimentelor, indiferent de volumul de lucrări care se execută, este făcută potrivit importanţei activităţilor pe care le desfăşoară.

Circuitul informaţional este deci format din circuitul informaţiilor pe verticală (de sus în jos - de la conducere către executanţi - şi de jos în sus - de la executanţi către conducere), cât şi din circuitul informaţiilor pe orizontală (între personalul aceluiaşi compartiment sau între compartimente).