IAS 2 - Stocuri

1.Introducere

Scopul eseului este acela (1) de a prezenta IAS 2 „ Stocuri”, (2) de a semnala acele prevederi care se aplica si de catre societatile comerciale care nu au obligatia de a aplica prevederile din acest standard dar aplica alte prevederi legale ( ex. Ordinul 3055/2009) si(3) de a evidentia faptul ca expresia „contabilitate creativa „ se refera, in opinia mea, la posiblitatea de a utiliza varianta convenabila dintre variantele permise de lege si utilizarea acestor variante in scopul de a optimiza rezultatele financiare fara abateri de la reglementarile legale in vigoare.

Trebuie precizat ca termenul „ creativitate ”,in aceasta expunere, in viziunea mea, se asimileaza cumulat termeni precum „ pregatire”, „ capacitate de analiza”si „eficienta”, „scop”.

IAS 2 - Stocuri este tratat luand ca baza, cursul de CONTABILITATE CREATIVA – Lector Ionut Lungu si traducerea autorizata de Banca Mondiala , editia a V-a , editat in Romania de catre Editura IRECSON, sub denumirea STANDARDE INTERNATIONALE DE RAPORTARE FINANCIARA-GHID PRACTIC.

Termeni utilizati:

Stocuri - active deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, în curs de producţie pentru a fi vândute în perioadele următoare, folosite pentru producţia unor bunuri sau pentru realizarea unor servicii sub forma de materii prime şi materiale consumabile.

Costul stocurilor – toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc in prezent.

Valoarea netă realizabilă [VRN]- este preţul de vânzare estimat , mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si costurile necesare vanzarii.

Valoarea justa reprezinta suma la care poate fi tranzactionat un activ sau deconta o datorie, de buna voie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este deteminat in mod obiectiv”.

FUNGÍBIL, -Ă, fungibili, -e, adj. (Jur.; despre lucruri) Care poate fi înlocuit cu altul de același fel, de aceeași calitate și aceeași cantitate, în cazul cînd formează obiectul unei obligații. – Din fr. fongible, lat. fungibilis.

2. Obiectiv

Obiectivul consta in descrierea tratamentului contabil al stocurilor. Acest standard trateaza calcularea costului stocurilor, tipul de metoda de inventarie re a stocurilor adoptate si alocarea costurior, recunoasterea stocurilor drept active si cheltuieli si orice diminuari ale stocurilor pana la valoarea rezlizabila neta. De asemenea, Standardul oferă indicaţii referitoare la procedeele practice de determinare a costului stocurilor.

3. Aria de aplicabilitate

Standardul trateaza toate stocurile de active care sunt: detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii; în curs de producţie în vederea vânzării;sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile care urmează să fie folosite în procesul de producţie : pentru prestarea de servicii. Trebuie facuta mentiunea ca in cazul prestatorului de servicii, stocurile include costul serviciilor pentru care nu s-a recunoscut inca venitul aferent activitati in curs de desfasurare).

Elementele de stocuri pe care acest standard nu le trateaza sunt stocurile de produse agrigole, forestiere, minereuri si productie agricola, dar numai atunci cand sunt evaluate la valoarea realizabila neta si in baza unor practice specific, sectoriale.

Alte stocuri ca de exemplu cele de plante, animale si productia agricola recoltata sunt tratate de Ias 41, stocurile de constructii sunt tratate de IAS 11, iar instrumentele financiare de catre IAS 39.

Concluzia care se desprinde din analiza ariei de aplicabilitate este aceea ca problema stocurilor este suficient de importanta si are un grad de complexitate suficient de ridicat ca sa necesite este tratarea separate in cel putin trei capitole (IAS-uri), aceasta deoarece in anumite domenii evaluarea stocurilor necesita norme si practice speciale aferente domeniului respectiv. IAS 2 furnizeaza reglementarile generale acestea constituind o baza de aprofundare si pentru celelalte cazuri.

4. Concepte cheie utilizate de IAS 2

Stocurile trebuiesc evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta.

Atunci cand stocurile sunt vandute valoarea contabila trebuie recunoscuta la cheltuieli in perioada in care este recunoscut si venitul aferent.

Valoarea oricarei diminuari a stocurilor pana la valoarea realizabila neta si toate pierderile stocurilor trebuie recunoscute drept cheltuiala in perioada in care are loc diminuarea sau pierderea.

Concluzia, este aceea ca prin acest standard se elimina posibilitatea interpretarilor asupra momentului in care se recunosc cheltuielile cu stocurile, valoarea de evaluare a stocurilor si costul stocurilor. Daca recunoasterea cheltuielior cu stocurile era relativ corect interpretata de catre decidentii si practicienii din domeniu contabilitatii, problema evaluarii la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta si problema costului stocurilor este inca insuficient cunoscuta. Intalnim inca destul de des situatii in care nu se realizeaza evaluarea stocurilor in vederea obtinerii unei imagini fidele cu ocazia intocmirii raportarilor financiare si inca sunt destule situatii in care o serie de cheltuieli cum ar fi transportul pe parcurs intern, cheltuieli de munipulare si alte cheltuieli aferente stocurilor prin care acestea sunt aduse „in forma si in locul in care se gasesc in prezent” sunt ignorate si sunt recunoscute ca si cheltuilei in perioada in care au fost efectuate in loc sa fie considerate ca si parte compenenta a costului stocurilor.