IAS 36 Deprecierea Activelor

CAP.1. NORME GENERALE PRIVIND IAS 36

Norma IAS 36 privind deprecierea activelor impune:

- Să se contabilizeze pierderea de valoare a unui activ atunci când valoarea contabilă a unui activ este mai mare decât valoarea sa recuperabilă;

Pierderea echivalentă deprecierii activului reevaluat la preț de cost se înregistrează în contul de profit și pierdere.

- Să se aprecieze valoarea recuperabilă ca fiind valoarea cea mai mare dintre prețul net de vânzare al unui activ și valoarea sa de utilitate.

Această apreciere a valorii recuperabile se impune atunci când există indiciul că activul respectiv a înregistrat o scădere de valoare.

Deprecierea unui activ reevaluat se constată atunci când valoarea sa de utilitate este mai mică decât valoarea sa reevaluată/valoarea justă.

- Dacă valoarea justă a activului nu este determinată de valoarea de piață atunci valoarea justă poate sa fie mai mare sau mai mică decât valoarea sa recuperabilă.

CAP.2. IDENTIFICAREA UNUI ACTIV DEPRECIAT

Se poate enunța că deprecierea unui activ are loc atunci când valoarea contabila a unui activ depășeste valoarea recuperabilă a activului respectiv. Data de referință care poate indica o depreciere a unui activ este data de raportare a exercițiului financiar iar aceasta trebuie urmărită. Dacă există acest indiciu de depreciere atunci entitatea trebuie să facă o estimare recuperabilă a activului respectiv. Valoarea recuperabilă se efectuează pe fiecare activ în parte.

Indicii de referință care duc la depreciere pot fi de conjunctură extenă sau internă.

Conform paragrafului 12 din Standardul Internațional de Contabilitate 36, sunt identificate :

Indicii externe :

a) pe parcursul perioadei, valoarea de piață a activului a scăzut semnificativ mai mult decât ar fi fost de așteptat ca rezultat al trecerii timpului sau utilizării;

b) pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect negativ asupra entității, sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat asupra mediului tehnologic, comercial, economic sau juridic în care entitatea își desfășoară activitatea sau pe piața căreia îi este dedicat activul;

c) ratele dobânzilor pe piață sau alte rate de piață ale rentabilității investițiilor au crescut în timpul perioadei, fiind probabil ca aceste creșteri să afecteze rata de actualizare utilizată la calculul valorii de utilizare a unui activ și să ducă la scăderea semnificativă a valorii recuperabile a activului;

d) valoarea contabilă a activelor nete ale entității este superioară capitalizării sale bursiere.

Indicii interne :

e) există probe ale uzurii fizice sau morale a unui activ;

f) pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect negativ asupra entității, sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat, în ceea ce privește gradul sau modul în care activul este utilizat sau se așteaptă să fie utilizat. Astfel de modificări includ situațiile în care un activ devine neproductiv, planurile de restructurare sau de întrerupere a activității căreia îi este dedicat activul, planificarea cedării activului înainte de data așteptată anterior, precum și reevaluarea duratei de viață utilă a unui activ ca fiind determinată, și nu nedeterminată;

g) raportările interne pun la dispoziție probe cu privire la faptul că rezultatele economice ale unui activ sunt sau vor fi mai slabe decât cele scontate.

Exemplul 1 :

O entitate deţine în anul N un utilaj achiziţionat în urmă cu trei ani și pe care intenționează să-l vândă în anul N+1. Datorită crizei se constată o scadere majoră pe piață a utilajului respectiv și implicit a valorii acestuia ceea ce rezultă că utilajul înregistrat are o valoare netă contabilă mai mare decât valoarea recuperabilă, rezultând indiciul că utilajul s-a depreciat cauzat de factori externi.

Exemplul 2 :

O entitate a achiziţionat în anul N-2 un echipament tehnologic înregistrat la costul de 45.000 lei iar amortizarea cumulată pe cei doi ani este de 4.500 lei.

VNT = 45.000 - 4.500 = 40.500

În anul N, entitatea solicită un echipament cu o capacitate mai mare de producție și cu un consum mai mic de energie și cu un necesar de capital uman mai mic, ceea ce înseamnă ca vechiul echipament este considerat uzat moral și fără valoare de utilizare. Entitatea decide vănzarea vechiului echipament la pv = 10.000 lei și achiziționarea unui alt echipament de actualitate pentru a face față capacității de producție.