Impactul evaziunii fiscale asupra creșterii economice

Introducere

Escrocheria și evaziunea fiscală sunt prezente în toate țările, iar structurile fiscale sunt fără îndoială înclinate de această realitate. Modelele standard de impozitare și concluziile lor trebuie să reflecte aceste realități. Problema evaziunii fiscale a primit o atenție considerabilă din partea cercetătorilor și a parlamentului. Variat s-au efectuat studii privind evaziunea fiscală și evitarea impozitelor, pentru a analiza evoluțiile în diferite economii, cum ar fi evaziunea fiscală, inegalitatea veniturilor și costurile de oportunitate.Explorarea evaziunii fiscale și evitarea este de o importanță capitală pentru dezvoltarea economică .

Cuvite Cheie; evaziune fiscală, creștere economica,economie,corupție,transparență

Dezvoltare ecomicaă și evaziune fiscală

Teorii privind fiscalitatea au apărut în perioada postbelică, avându-i ca reprezentanţi pe adepţii neoclasicismului economic în fruntea cărora se afla profesorul Milton Friedman. În concepţia acestora, impozitul era văzut ca o variabilă financiară şi erau preocupaţi de descoperirea unor modalităţi prin care cheltuielile publice să fie acoperite în condiţii optime cu ajutorul veniturilor prelevate de la populaţie. Neoclasicii, au elaborat astfel teoria “superiorităţii impozitului direct asupra impozitului indirect” şi constă în faptul că un impozit direct pe venit va fi întotdeauna preferabil unui impozit indirect pe cheltuieli. Statul îşi asigură intervenţia în economie prin intermediul mai multor pârghii printre care cea care are rolul cel mai important şi anume acela de a descoperi dezechilibrele pieţei şi de a le corecta este fiscalitatea. De asemenea, prin intermediul fiscalităţii se asigură colectarea veniturilor de la populaţie la bugetul statului precum şi operaţiunile de redistribuire a acestor resurse pentru acoperirea nevoilor publice. Funcţia de redistribuire a acestor venituri este realizată de impozite care sunt stabilite în funcţie de veniturile realizate. Astfel, prin intermediul cotei de impunere progresivă, persoanele care obţin venituri mai ridicate vor plăti către stat un impozit mai mare faţă de cei care realizează venituri mai mici. Totodată, dacă se aplică o impunere proporţională atunci toţi deţinătorii de averi sau de venituri vor plăti acelaşi impozit la bugetul statului indiferent de mărimea averii deţinute. In ceea ce priveşte creşterea economică, aceasta poate fi definită prin obţinerea unor rezultate nete favorabile în urma desfăşurării de activităţi economice la nivel macroeconomic. Principalii indicatori macroeconomici sunt: produsul global brut, produsul intern brut şi produsul naţional brut. Atât economiile centralizate, cât şi cele de piaţă şi-au demonstrat limitele în sensul că nu au reuşit să răspundă, în totalitate, nevoilor oamenilor, motiv pentru care este necesară promovarea unei forme îmbunătăţite a economiei capitaliste, sub denumirea de “economie partenerială de tip european”. Esenţa acestui tip de economie este coparticiparea salariaţilor la profit, pornind de la considerentul general că economia actuală de piaţă polarizează veniturile (o parte minoritară deţine cea mai mare cotă din “bogăţia” ţării, iar o alta - majoritară – se mulţumeşte cu resurse minime, de pe poziţia de salariat sau asistat social).