Impactul Impozitelor Directe și Indirecte asupra Agenților Economici

1. Repere generale privind presiunea fiscală

Presiunea fiscală evidenţiază gradul în care impozitele “apasă” pe umerii contribuabililor. Aceasta poate fi evidenţiată concret prin intermediul ratei fiscalităţii. Evidenţiind rata fiscalităţii la nivel de agent economic, aceasta poate fi determinată ca raport procentul între totalul prelevărilor obligatorii către stat (impozite, taxe, alte contribuţii obligatorii) şi cifra de afaceri (valoarea adăugată) obţinută de acesta în cadrul unui interval de timp (Tulai Constantin & Şerbu Cristina, 2005: 102).

Impozitele indirecte sunt acele impozite care se stabilesc, se aşează asupra vânzării bunurilor sau prestării unor servicii. Ele nu se stabilesc direct şi normativ asupra contribuabililor. Plătitorii impozitelor indirecte sunt toţi cei care consumă bunuri din categoria celor impuse, indiferent de veniturile, averea, profesia sau situaţia personală a acestora. Impozitele indirecte sunt prevăzute în cote proporţionale asupra valorii mărfurilor vândute şi a serviciilor prestate ori în sume fixe pe unitatea de măsură. Acest tip de impozit nu asigură o repartiţie echilibrată a sarcinilor fiscale.Acestea sunt:T.V.A.-ul, accize, vama, fond de mediu.

Independent de mărimea veniturilor realizate de cumpărător, cota de aplicare a impozitului este unică. Insă, raportat la întregul venit, cheltuit şi economisit, de care dispune consumatorul, impozitul indirect capătă un caracter regresiv.

Impozitele si taxele indirecte sunt acele venituri fiscale în cazul cărora există o neconcordanţă între plătitorul acestora la bugetul public şi suportatorul lor real.

Această incidenţă indirectă rezultă din faptul că impozitele şi taxele indirecte sunt instituite asupra tranzacţiilor de genul vânzărilor de mărfuri şi prestărilor de servicii, fiind incluse în preţurile mărfurilor şi în tarifele serviciilor.

O asemenea situaţie se relevă şi în cazul bugetului public al României din ultimii ani, în sensul că taxele şi impozitele indirecte au deţinut o podere de peste 50% în venituri fiscale.

În ţările dezvoltate, de regulă, aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilor fiscale ale statului este mai mic decât cel al impozitelor directe. În ţările în curs de dezvoltare, de regulă, ponderea impozitelor indirecte o devansează pe aceea a impozitelor directe, în totalul veniturilor fiscale ale statului. (Anghelache Gabriela & Belean Pavel, 2005: 165 ).

Impozitele directe, fiind individualizate, reprezintă forma cea mai veche de impunere. Ele s-au practicat şi în orânduirile precapitaliste, însă o extindere şi o diversificare mai mare au cunoscut abia în capitalism.

2. Repercursiunile taxei pe valoarea adăugată

asupra agenţilor economici

Impactul TVA asupra economiei mondiale a avut loc pentru prima dată în Franţa la în anul 1954. Franţa generalizează aplicarea TVA în anul 1968. Astăzi, în peste 70 de ţări TVA îşi găseşte un loc foarte important în cadrul sistemului fiscal.

Introducerea TVA în România a avut loc în condiţiile trecerii la economia de piaţă (impozitul pe circulaţia mărfurilor ce funcţiona în economie ca un impozit indirect nu-şi mai avea justificarea). Introducerea TVA în locul impozitului pe circulaţia mărfurilor a fost primul pas făcut pe linia reformei fiscale în România. În acest sens, au fost necesare o serie de măsuri pregătitoare. Astfel, numărul cotelor de impozit pe circulaţia mărfurilor aferente bunurilor şi serviciilor a fost redus la 5 (3%, 5%, 7%, 10%, 15%), iar anumite produse şi articole de lux au intrat sub incidenţa accizelor (Anghelache Gabriela & Belean Pavel, 2005: 178 ).

După emiterea unor acte normative pregătitoare, TVA a fost introdusă în Romania prin OG nr 3/1992, cu începere de la 1 ianuarie 1993 (ulterior introducerea a fost amânată pentru 1 iulie acelaşi an). În continuare, reglementările referitoare la TVA au fost modificate şi completate printr-o lungă serie de acte normative. TVA reprezintă un impozit indirect care, spre deosebire de impozitul pe circulaţia mărfurilor, se aplică pe întreg circuitul economic până la utilizatorul final, însă numai la valoarea adăugată în fiecare fază a acestui circuit.

Din punct de vedere contabil, taxa pe valoarea adăugată este neutră pentru întreprindere, dacă operaţiunile desfăşurate intră în sfera de aplicare, iar deductibilitatea este de 100%. Această neutralitate este efectivă în ceea ce priveste contul de rezultate, iar dispozitiile Planului de Conturi General obligă întreprinderea să înregistreze cumpărările şi vânzarile la valoarea lor netă, fără a fi înglobat TVA.

Se apreciază că TVA implică două categorii de raporturi faţă de rentabilitatea întreprinderii.

3. Repercursiunile impozitului forfetar

asupra agenţilor economici

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, prin care se instituie impozitul pe profit minim, între 2.200 lei si 43.000 lei, determinat în funcţie de veniturile societăţilor comerciale, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249.