Impozite și Taxe la Bugetul Local

1. NOTIUNI GENERALE PRIVIND IMPOZITELE SI TAXELE

1.1. Scurt istoric privind aparitia si evolutia impozitelor si taxelor

Impozitele sunt cea mai importanta resursa financiara a statului si cea mai veche, în ordinea aparitiei veniturilor publice .

În acceptiune generala, impozitele reprezinta o prelevare la dispozitia statului a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice, în vederea acoperirii cheltuielilor publice . Aceasta prelevare se face în mod obligatoriu cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie din partea statului. Autoritatea care instituieste impozitele este statul, dreptu acestuia de a introduce impozite exercitându-se, de cele mai multe ori, prin intermediul organelor centrale, Parlamentul, iar uneori si prin organele administratiei centrale de stat locale .

Parlamentul se pronunta în legatura cu introducerea impozitelor de inportanta generala, iar organele de stat locale pot introduce anumite impozite în favoarea unitatilor administrativ locale .

Oricare ar fi institutia care percepe impozitul, aceasta se face în virtutea autorizarii legii. Legea care introduce ipozitul este data de Parlament, dar este aplicata de Guvern si de Administratia Financiara .

Impozitele sunt plati care se fac catre stat cu titlu definitiv si nerambursabil. Caracterul definitiv al impozitului evidentiaza lipsa obligatiei de restituire direct catre platitor a sumei percepute. În schimbul acestora, platitorii nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egala sau apropiata .

Pentru toate societatile, impozitele constituie o necesitate, ele fiind principalul alimentator cu venituri banesti a bugetului, dar si importante instrumente de politica financiara, economica si sociala .

Initial, unicul rol al impozitelor a fost de natura pur financiara . Din punct de vedere al rolului pe plan financiar, acestea constutuie principalul mijloc de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice .

Fiecarui moment de dezvoltare al societatii îi corespunde unui anumit nivel al impozitelor, nivel care se schimba pe masura acestei dezvoltari. Specific evolutiei impozitelor în perioada postbelica este tendinta cresterii lor în marime absoluta si relativa. Sporirea volumului impozitelor s-a realizat prin cresterea numarului platilor, cresterea volumului materiei impozabile, precum si prin majorarea cotelor de impunere. Astfel, în tarile dezvoltate, impozitele si taxele procura intre opt si noua zecimi din totalul resurselor financiare ale statului. În tarile în curs de dezvoltare, procurarea impozitelor si taxelor cunoaste diferente mai mari în totalul resurselor financiare, variind între cinci si noua zecimi .

În perioada moderna, impozitele au dobândit un rol, fiind folosite ca instrument de interventie al statului în viata economica au devenit o metoda de conducere prin care se regleza mecanismele pietei. În functie de intentia legiuitorului, impozitele se pot manifesta ca instrument de stimulare sau frânare a unor activitati de crestere ori reducere a productiei sau consumului unui anumit produs . Ele servesc ca metode interventioniste cu caracter conjunctural sau structural, pentru corectarea evolutiei, pentru stabilizarea si echilibrarea cresterii economice .

În cazurile când se urmareste o activitate a vietii economice, prin intermediul impozitelor, se actioneaza prin diminuarea marimii acestora, iar atunci când se urmareste cresterea lor se procedeaza la suprataxare, prin majorarea nivelului impozitelor si multiplicare numarului lor.

Intereseaza în mod deosebit, folosirea impozitelor ca instrument de încurajare, de stimulare a activitatii . In ultimul timp s-au impus unele modalitati specifice cum sunt :

- reducerea prosperitatii impozitelor, care are ca urmare sporire profiturilor ce ramân la dispozitia agentilor economici ;

- practicarea de bonificatii fiscale ;

- practicarea amortizarilor acclerate a mijloacelor fixe, care lasa agentilor economici o parte mai mare din profit .

Toate acestea sunt fie scutiri de impozite, fie reduceri sau anumite înlesniri cu carecter fiscal .

Pe plan social rolul impozitelor se concretizeaza în faptul ca, prin intermediul lor, statul redistribuie o parte importanta din produsul intern brut între clase si grupuri sociale între persoanele fizice si cele juridice. În acest mod are loc o anumita rectificare a discrepantelor dintre nivelurile veniturilor .

Modalitatile de interventie sunt numeroase :

- practicarea unui nivel minim de venit neimpozabil ;

- acordarea de înlesniri fiscale categoriilor defavorizate ;

- reducerea impozitelor pentru anumite bunuri de prima necesitate ;

- majorarea impozitelor pentru acele bunuri ale caror consum trebuie tinut sub control (alcool, tutun, bunuri de lux) .

În cazul consumului, daca se doreste stimularea cereriii se actioneaza prin reduceri de impozite si prin micsorarea numarului impozitelor, iar daca se doreste diminuarea cererii se procedeaza la o majorare a impozitului pe bunurile sauserviciile respective si la o multiplicare a numarului de impozite .

Folosirea impozitelor în plan social urmareste asigurarea bunastarii, securitatii si justitiei social .

Prin lege se stabilesc anumite limite ale impozitelor, al caror nivel difera de la o tara la alta, si de la o perioada la alta. Astfel, dupa cel de-al doilea razboi mondial se considera ca aceasta limita reprezinta 25% din PNB . În a doua jumatate a anilor ’80 aceasta pondere reprezenta, în majoritatea tarilor dezvoltate din Europa, între 35% si 45% .

Un nivel prea ridicat al impozitelor aduce neajunsuri, slabeste initiativa si multiplica fenomenele de evaziune si frauda fiscala, genereaza inflatia . De aceea, se considera un nivel rational al impozitelor dincolo de care s-ar inregistra descresteri în randamentul acestora .

Limita impozitelor este influentata atât de factori externi sistemului de impozite, cât si de factori interni acestuia .

Din categoria factorilor externi sitemului de impozite care influenteaza limita impozitelor se pot mentiona :

- nivelul produsului intern brut pe locuitor ;

- nivelul mediu al impozitului ;

- prioritatile stabilite de stat în ceea ce priveste destinatia resurselor financiare concentrate la dispozitia sa.

În cadrul factorilor proprii sistemului de impozite, care influenteaza limita impozitelor, locul cel mai important îl ocupa progresivitatea cotelor de impunere. În tarile în care impozitele au o pondere mai ridicata în produsul intern brut, întâlnim si cote de impunere cu o progresivitate mai accentuata .