Independența în misiunile de audit și certificare conform codului etic IFAC

Cap. I Definiții și Particularități

Independenţa este principiul fundamental şi condiţia de exercitare a profesiei liberale de expert contabil şi de contabil autorizat . Independenţa trebuie înţeleasă în dublu sens:

1. Independenţa de spirit (de drept) – o stare de spirit, de judecată profesională care nu este afectată de influenţe exterioare pe de o parte;

2. .Independenţa în aparenţă (de fapt) – o stare care se manifestă în acţiune care permite beneficiarilor de lucrări să nu pună la îndoială obiectivitatea profesionistului contabil, pe de altă parte.

Utilizarea termenului de “independenţă” de unul singur poate creea neînţelegeri. Prin el însuşi termenul poate permite observatorilor presupunerea că o persoana care exercită raţionamentul profesional trebuie să nu fie implicată în nici o relaţie economică, financiară sau de altă natură. Acest lucru este imposibil pentru că orice membru al auditorului are relaţii cu ceilalţi membri. Astfel importanţa relaţiilor economice, financiare sau de altă natură trebuie să fie evaluată din punct de vedere al unei terţe părţi, care fiind informată în legătură cu toate informaţiile relevante poate considera relaţiile respective ca fiind inacceptabile.

Auditul este o activitate independentă şi obiectivă care dă unei entităţi o asigurare în ceea ce priveşte gradul de control asupra operaţiunilor, o îndrumă pentru a-i îmbunătăţi operaţiunile, şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare.

Angajamentele de audit sunt adresate şi oferă asigurare unei game largi de potenţiali utilizatori. În plus, pe lângă independenţa în gândire, independenţa în aparenţa are o importanţă semnificativă. Ca atare, pentru clienţii de audit, membrii echipei de audit, auditorul şi societăţile conectate sunt obligaţi să fie independenţi faţă de acest client. Condiţii similare se aplică şi în cazul unor angajamente de asigurare care sunt angajamente non-audit şi ca atare membrii echipei de audit şi auditorul trebuie să prezinte independenţă faţă de clientul lor. În cazul acestor angajamente (de audit sau non-audit) trebuie luate în considerare orice ameninţări care auditorul are motive să creadă pot fi create de interesele societăţii conectate si relaţiile acestora.

Auditul intern ajută această organizaţie să îşi atingă obiectivele evaluând, printr-o abordare sistematică şi metodică, procesele sale de management al riscurilor, de control, şi de guvernare a organizaţiei, şi făcând propuneri pentru a le consolida eficacitatea.

Codul Etic al Institutului Auditorilor reprezintă principiile relevante pentru profesia şi practica de audit intern şi regulile de conduită care descriu comportamentul aşteptat din partea auditorilor interni. Codul Etic se aplică atât persoanelor, cât şi organismelor care furnizează servicii de audit intern. Scopul Codului Etic este promovarea unei culturi etice la nivel global în cadrul profesiei de audit intern.

Activitatea de audit este un departament, divizie, serviciu, echipă de consultanţi sau de orice alt practician care oferă o asigurare independentă şi obiectivă şi servicii de consultanţă care contribuie la adăugarea unui plus de valoare şi la îmbunătăţirea operaţiunilor entităţii. Activitatea de audit ajută această organizaţie să îşi atingă obiectivele aducând o abordare sistematică şi metodică la evaluarea şi îmbunătăţirea eficacităţii proceselor de management al riscurilor, de control, şi de guvernare a entităţii.

Codul de etică, stabileşte standardele de conduită pentru auditorii financiari şi stabileşte principiile fundamentale care trebuie respectate de către auditorii financiari, în scopul de a atinge obiective de natură generală. Profesia de auditor financiar, la nivel mondial, se desfăşoară într-un mediu caracterizat prin culturi şi reglementări diferite.

Elaborarea codului are la bază faptul că obiectivele şi principiile fundamentale sunt, egal valabile pentru toţi auditorii financiari, indiferent dacă activează în firmele de audit financiar de practică publică, în industrie, comerţ, sectorul public sau învăţământ.

Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România (IFAC), aprobat prin Hotărârea nr. 50/2002 a Conferinţei Naţionale, a fost revăzut în cadrul prezentei ediţii, reclasificat şi redenumit, în conformitate cu Codul etic internaţional al profesioniştilor contabili – ediţia 2005 – ca urmare a obligaţiilor statutare ce decurg pentru C.E.C.C.A.R. din calitatea sa de membru al IFAC.

Acest cod se adresează tuturor profesioniştilor contabili definiţi ca atare şi angajaţilor contabili din cadrul asociaţiilor profesionale ale acestora, patronate de C.E.C.C.A.R.

Cap. II Amenințări asupra independeței și măsuri de siguranță

II.1. Amenințari asupra independenței

Independenţa poate fi afectată de interesul propriu, auto-revizuire, reprezentare legală, familiaritate şi intimidare.

II.1.1. Ameninţarea de interes propriu apare atunci când un auditor sau un membru al echipei de audit poate beneficia de un interes financiar sau poate intra în conflict de interes propriu cu un client de audit.

Exemple de circumstanţe care pot crea o astfel de ameninţare includ, dar nu sunt limitate la:

a) Un interes financiar direct sau un interes financiar semnificativ indirect la un client de audit;

b) Un împrumut sau o garanţie oferită sau primită din partea unui client de audit sau a directorilor sau managerilor;

c) Dependenţa nepotrivită cu privire la onorariile totale din partea unui client de audit;

d) Grija legată de posibilitatea pierderii angajamentului;

e) A avea o relaţie de afaceri apropiată cu un client de audit;

f) Angajarea posibilă la un client de audit;

g) Onorarii contingente legate de angajamentele de audit.

II.1.2. Ameninţarea de autoexaminare (autocontrol) apare când :

1) orice rezultat sau raţionament asupra unui angajament anterior de audit sau de altă natură trebuie reevaluat pentru a se ajunge la o concluzie în legătură cu angajamentul de audit;

2) când un membru al echipei de audit a fost anterior director sau funcţionar al clientului de audit sau a fost angajat într-o poziţie prin care exercita o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului angajamentului de audit.;

Exemple de circumstanţe care pot crea o astfel de ameninţare includ, dar nu sunt limitate la:

a) Un membru al echipei de audit este sau a fost recent director sau funcţionar al clientului de audit;

b) Un membru al echipei de audit este sau a fost recent angajat al clientului de audit într-o poziţie în care exercita influenţă directă şi semnificativă asupra obiectului angajamentului de audit;

c) Oferirea de servicii pentru un client de audit care afectează în mod direct obiectul angajamentului de audit;

d) Pregătirea datelor iniţiale utilizatorului pentru întocmirea situaţiilor financiare sau întocmirea altor înregistrări care reprezintă obiectul angajamentului de audit.

II.1.3. Ameninţarea de reprezentare legală apare când un auditor sau un membru al echipei de audit promovează sau poate fi perceput că ar promova poziţia sau opinia unui client de audit până la punctul la care obiectivitatea poate fi percepută ca fiind compromisă. Acesta ar putea fi cazul în care un auditor poate sa subordoneze raţionamentul sau la cel al clientului.

Exemple de circumstanţe care pot crea o astfel de ameninţare includ, dar nu sunt limitate la:

a) Vânzarea sau promovarea acţiunilor sau altor tipuri de proprietate deţinute la un client de audit;

b) A acţiona ca reprezentant din partea unui client de audit în cazul litigiilor sau în soluţionarea disputelor cu terţe părţi.