Informatiile din Situatiile Financiare intre Realitate si Creativitate

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Informatiile din Situatiile Financiare intre Realitate si Creativitate.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 9 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Prof.univ.dr. Neag Ramona

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Contabilitate

Extras din document

The long-term survival of any company is determined by it’s ability to obtain profit and to create itself a propitious image on the market. This image, reflected through the annual financial statements, influences the internal decisional process as much as it affects the external users of the financial information. Thereby, each company tends to present to the exterior financial statements that have passed through the filter of some techniques, creating the illusion of more attractive results.

These methods, destined in the opinion of some authors to embellish throughin distortion, according to others to manipulate or cheat, are the objects of creative accounting, the only common point of view regarding them in the public opinion being the fact that they are legal measures. The practices of creative accounting, born due to the gaps and permissiveness of legal regulations, are based on the companies’ politics regarding provisions, amortization, evaluation and revaluation, recognition of expences and incomes, and affect results published in financial statements in the company’s own favour as financial information provider.

Evaluation of the obtained results’ quality must be a permanent preoccupation of companies’ management, so as to the external analysts too.

Supravieţuirea pe termen lung a unei întreprinderi este determinată de capacitatea acestuia de a obţine profit şi de a-şi creea o imagine favorabilă pe piaţă. Această îmagine reflectată prin situaţiile financiare influenţează atât procesul decizional intern, cât şi utilizatorii externi ai informaţiilor financiare. Astfel, fiecare întreprindere tinde să prezinte exteriorului situaţii financiare care au trecut prin filtrul unor tehnici, generând iluzia unor rezultate mai atractive.

Aceste metode, menite, după unii autori să înfrumuseţeze prin distorsionare, după alţii să manipuleze sau să înşele, fac obiectul contabilităţii creative, singurul punct de vedere comun în opinia publică despre ele fiind faptul că sunt măsuri legale. Practicile contabilităţii creative, născute din breşele şi permisivitatea reglementărilor legale, au la bază politicile întreprinderilor de provizioane,de amortizare, de evaluare şi reevaluare, de stocuri, de recunoaştere a cheltuielilor şi veniturilor, şi afectează rezultatele din situaţiile financiare în favoarea întreprinderii ca furnizor de informaţii financiare.

Evaluarea calităţii rezultatelor obţinute trebuie, deci, să constituie o preocupare permanentă atât pentru conducerea întreprinderilor, cât şi pentru analiştii externi.

I. „IMAGINE FIDELĂ” vs. CREATIVITATE

Condiţia, cerinţa de bază exprimată de reglementările în vigoare cu privire la situaţiile financiare anuale este aceea ca informaţiile prezentate de întreprinderi să reflecte o imagine fidelă a realităţii. Termenul “imagine fidelă” este preluată din sistemul contabil anglo-saxon, în ceea ce priveşte însă termenul “realitate”, acesta ridică multe semne de întrebare, printre care una ar fi la realitatea cui se referă legiuitorul?

Suntem oameni, privim şi percepem totul în jurul nostru în mod subiectiv şi fiecare dintre noi trăieşte în propria realitate, văzută în mod diferit din afară. Restrângând orizontul la o întreprindere şi mediul său exterior, acelaşi fenomen poate fi observat: cei din interiorul firmei creează şi dezvoltă o realitate care este văzută şi percepută în mod diferit de către mediul exterior.

Realitatea unei întreprinderi se poate oglindi în multe aspecte, pornind de la atmosfera şi mediul în care îşi desfăşoară salariaţii activitatea zilnică, prin barndul companiei şi până la situaţiile financiare anuale. Această realitate, însă, privită din optica mediului exterior, concretizat în clienţi, furnizori, instituţii publice, bănci, investitori etc, este puternic influenţată de subiectivitatea celui care priveşte.

Mă opresc în continuare asupra informaţiilor din situaţiile financiare analizându-le din perspectiva procesului de comunicare între cei doi pori. Întreprinderea, considerată emiţător, prin canalul situaţiilor financiare transmite mesajul concretizat în informaţiile financiare către un receptor, care este de fapt utilizatorul acestor informaţii. Până când acest mesaj ajunge de la furnizorul de informaţii la receptor, este influenţat de factori perturbatori, şi odată ajuns la utilizator va fi procesat şi înţeles în funcţie de experienţele, interesele, starea şi percepţia acestuia, creându-i o imagine, o realitate însuşită cu amprente subiective.

Această abordare a procesului de informare contabilă poate părea absurdă, întrucât informaţiile din situaţiile financiare sunt nişte cifre, nişte valori care aparent nu pot fi înţelese greşit. Citind însă printre rânduri şi făcând anumite legături, se pot descoperi numeroase moduri de manipulare a informaţiilor.

Legiuitorul, aşadar, nu a precizat concret realitatea pe care situaţiile financiare trebuie să le redea. Utilizatorii informaţiilor financiare pot interpreta în mod subiectiv aceste date. Se poate pune întrebarea: ce pot face furnizorii de informaţii ca mesajul lor şi realitatea lor să fie în mod corect văzute? Numeroase exemple din practică arată că aceştia recurg la anumite metode sau tehnici legale pentru a atinge acest scop. Uni cataloghează aceste metode ca fiind manipulatoare, alţii afirmă că sunt menite să distorsioneze realitatea şi să înşele utilizatorii, cert este însă faptul că respectă litera legii şi sunt numite generic în literatura de specialitate “practici de contabilitate creativă”.

Această direcţie, orientare a profesiei contabile a apărut, datorită procesului evolutiv al tuturor domeniilor economico-sociale, ca o inovaţie, creativitatea fiind considerată o virtute atâta timp cât scopul ei este găsirea unor metode mai bune, mai eficiente de rezolvare a unor probleme.

Descoperite în urmă cu aproximativ 30 de ani, practicile contabilităţii creative continuă să creeze controverse şi nici la ora actuală nu s-a ajuns la un numitor comun în ceea ce priveşte definirea contabilităţii creative.

Cea mai des întâlnită opinie în literatura de specialitate apreciază caracterul negativ al contabilităţii creative, întrucât este practicată pentru a induce în eroare utilizatorii informaţiilor contabile.

Adepţii concepţiei negative asupra contabilităţii creative sunt:

→ Bernard Colasse, în opinia căruia practicile contabilităţii creative sunt “adevărate fraude, împodobiri legale, tehnici născute din criză, calificate cu pudoare de către profesionişti ca fiind contabilitate creativă”

→ jurnalistul Griffiths subliniază că “toate întreprinderile îşi ascund beneficiile. Documentele de sinteză publicate se bazează pe registre care au fost «aranjate» în mod delicat sau chiar modificate substanţial… Aceasta reprezintă cea mai mare înşelătorie de la calul Troian încoace. În fapt, această înşelătorie este legitimă şi poartă numele de contabilitate creativă…”

Fisiere in arhiva (1):

  • Informatiile din Situatiile Financiare intre Realitate si Creativitate.doc