Metoda ABC

Managementul economic are nevoie de o mai buna cunoastere a mecanismelor de formare a performantei. Este evident ca acest lucru nu se poate face din exterior, ci rezulta prin corelarea eforturilor personalului operational si de conducere. Din aceasta perspectiva, nivelurile de analiza la care se impun sunt procesele si activitatile.

Gestiunea pe activitati se bazeaza pe:

• analiza activitatilor si proceselor ce participa la livrarea produselor catre clienti;

• punerea in evidenta a modului de formare a costurilor;

• analiza valorii adaugate produselor de catre activitati.

Gestiunea pe activitati a fost conceputa pentru a raspunde urmatoarelor obiective:

• obtinerea de costuri cu fundamentarea profund economica si cresterea relevantei informatiei de tip cost in procesul decizional;

• facilitarea dezvoltarii permanente si reducerea continua a costurilor;

• crearea permiselor desfasurarii strategiei prin actiunile pilotajului operational.

Gestiunea pe activitati nu se distinge prin scopurile urmarite, ci prin modul de reprezentare a organizatiei cu ajutorul caruia se realizeaza:

• un decupaj operational si nu administrativ;

• o cercetare a cauzelor economice, fizice ale costurilor, in defavoarea repartizarilor prin chei (coeficienti).

Metoda ABC este rezultatul unor cercetari justificate prin:

• nevoia de a elimina risipa;

• identificarea relatiilor cauza – efect intre cheltuieli si produse;

• alocarea rationala a cheltuielilor asupra produselor si nu de o maniera globala imprecisa;

• integrarea in calculul costului a diferentelor de cheltuieli impuse de personalizarea produselor.

Originea metodei pe activitati se afla in SUA si lucrarea de baza se considera a fi „The Hidden Factory” elaborata de Jeffrey G. Miller si Thomas E. Vollmaan. Cei doi autori au supus unui studiu critic sectoarele si locurile de costuri comune (indirecte), ajungand la concluzia ca pasul hotarator pentru controlul costurilor indirecte consta in elaborarea unui model care sa detalieze si sa structureze cauzele acestor costuri.

Totusi ei nu au elaborat un sistem de calculatie a costurilor. Prima incercare de realizare a unui asemenea sistem de calculatie a costurilor dateaza din 1987 si apartine autorilor Kaplan, Cooper si Johnson. Totodata in SUA a aparut un sistem denumit „Activity Based Costing”, iar in Germania a inceput, in urma publicarii cartii lui Horvath/Mayer „Calculatia costurilor de procese” in 1989 dezvoltarea calculatiei costurilor de procese. Notiunele „Activity Based Costing” si „Calculatia costurilor pe evenimente” sunt utilizate sinonime in literatura de specialitate, in acelasi sens fiind interpretate si notiunile „Transaction Costing” sau „Calculatia costurilor pe evenimente”

Metoda ABC este o alternativa la contabilitatea traditionala. Este un model de calculatie a costurilor care identifica blocurile de cost, sau centrele de activitate dintr-o organizatie si repartizeaza costurile produselor si serviciilor, pe baza numarului de evenimente sau tranzactii implicate in procesul obtinerii unu produs sau serviciu.

Gestiunea si implicit contabilitatea pe activitati are la baza decupajul organizatiei pe activitati. Este deci obligatoriu un demers prealabil de analiza a activitatilor. Acesta este, de obicei, realizat prin intermediul discutiilor directe cu manangerii de la toate nivelurile, in vederea identificarii portofoliului de activitati din fiecare centru de responsabilitate. Analiza se completeaza cu determinarea si stabilirea, pentru fiecare activitate a unei marimi care sa exprime cel mai bine volumul si natura activitatii.

Principiul de baza al metodei ABC este: activitatile consuma resurse si produsele consuma activitati

Evaluarea consumurilor pe activatati potrivit necesitatilor contabile

Factori cauzali ai costurilor

Premisele metodei ABC sunt urmatorele:

• obiectele de cost consuma activatati;

• activitatile consuma resurse;

• consumul de resurse este cel care genereaza costuri;

• intelegerea relatiilor cauzale este baza unui management de succes.

Etapele calculatiei costurilor in metoda ABC sunt:

Etapa 1: identificarea activitatilor si a costurilor aferente;

Etapa 2: stabilirea inductorilor de cost (stimulatori de cost) pentru fiecare activitate;

Etapa 3: constituirea centrelor de regrupare;

Etapa 4: calculul costului pieselor, subansamblul, componentelor produselor;

Etapa 5: calculul costului de productie, produselor, lucrarilor, serviciilor;

Etapa 6: calculul costului complet.

Etapa 1. Identificarea activitatilor si a costurilor aferente

Activitatea reprezinta un eveniment sau tranzactie purtatoare de costuri si care se comporta ca un factor tipic in formarea costurilor dintr-o intreprindere.

Activitatea mai poate fi definite ca o misiune specifica sau un ansamblu de sarcini de aceeasi natura effectuate pentru a adduce un plus de valoare la fabricarea produsului.

Exemple de activitati:

- intretinere echipamente;

- comenzi de cumparare;

- controlul calitatii;

- transport;

- receptia materialelor;

- inventarierea.