Metode de Evaluare a Întreprinderii Bazate pe Goodwill

1. Noţiuni generale de evaluare a întreprinderii

Evaluarea unei întreprinderi este o activitate deosebit de complexă, interdisciplinară, care presupune o anumită responsabilitate şi care vizează stabilirea valorii afacerii la un moment dat, măsurarea avuţiei (bogaţiei) reale şi a potenţialului acesteia de a-şi mări bogăţia în perioada următoare.

1.1 Conceptul de evaluare a întreprinderii

Evaluarea întreprinderii poate răspunde unor cerinţe diverse pentru diferiţi uilizatori interni sau externi întreprinderii. Sfera persoanelor interesate de metodele utilizate sau de rezultatele evaluării este de dimensiuni mari. Poziţia lor în raport cu elementul evaluat, scopul şi obiectivele urmărite vor influenţa procesul de evaluare, valoarea estimată şi preţul tranzacţiilor. Printre cei interesaţi de specificul activităţii de evaluare pot fi avuţi în vedere : orice investitor deţinător de capital, asociaţii sau acţionarii, băncile, instituţiile financiare de plasament, societăţile de asigurări, echipa de conducere a fiecărei întreprinderi, furnizorii şi creditorii unei întreprinderi, salariaţii şi statul.

Evaluarea unei întreprinderi are ca scopuri principale următoarele :

-nevoia de evaluare periodică a activelor întreprinderii în baza bilanţului contabil ;

-cand se schimbă stuctura capitalului ca urmare a unor măsuri cum ar fi: donaţii, partaje, achiziţii, cedări de acţiuni ;

-în cazul în care se hotărăşte cotarea activelor întreprinderii la bursa de valori ;

-dacă se adoptă măsura de a majora capitalul ;

-în situaţii în care întreprinderea este angajată în operaţiuni de fuzionare, de absorbţie ;

-la vânzarea sau la cumpărarea de active la o altă întreprindere, respectiv la cumpărarea-vânzarea unei întreprinderi ;

-sunt situaţii în care evaluarea întreprinderii se impune în legătură directă cu mersul activităţii curente în cadrul acesteia ;

Metoda de evaluare a întreprinderii bazate pe goodwill face parte din categoria metodelor combinate de evaluare. Metodele de valori combinate cuprind în calculul lor atat valori de rentabilitate cât şi valori patrimoniale. Ele se împart în două categorii : metode de evaluare bazate pe combinarea unei valori patrimoniale cu una de rentabilitate şi metode de evaluare bazate pe goodwill. Între cele două metode (patrimoniale şi de rentabilitate) există diferenţe care aparţin diferitelor elemente patrimoniale necontabile (prestigiu, nume, marcă) cunoscute sub denumirea de goodwill sau de badwill.

Metodele combinate presupun luarea în consideraţie atât a patrimoniului cât şi a indicatorilor calitativi referitori la performanţele financiare ale întreprinderii. Metodele de evaluare, combinate, se împart în două grupe, în funcţie de tehnicile folosite, astfel :

- tehnici bazate pe ponderea între o valoare patrimonială şi una de rentabilitate ;

- tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimonială a unuia sau a mai multor elemente intangibile ;

Metodele combinate fac referire atât la valori statice, patrimoniale, cât ăi la valori dinamice bazate pe rentabilitate sau pe randament.Valoarea patrimonială constituie valoarea de bază a întreprinderii, care poate beneficia, între altele, de o rentă economică (valoare dinamică) obţinută prin calculul goodwill-ului sau badwill-ului.

Evaluarea întreprinderii bazată pe goodwill păstrează avantajele metodelor patrimoniale şi a celor financiare şi adaugă elemente specifice datorate reputaţiei şi avantajului concurenţial. În acest caz, evaluarea întreprinderii se determină prin însumarea unor valori cu o valoare determinată de o serie de elemente necorporale. Elementele necorporale sunt legate în mare parte de afacere şi reprezintă condiţii sau factori care influenţează activitatea de ansamblu a întreprinderii find definite ca şi goodwill.

Pentru evaluarea goodwill-ului se utilizează următorii parametri :

- activele investite . În funcţie de metoda de evaluare a goodwill-ului, se folosesc trei modalităţi de calcul a activelor investite: activul net corectat, valoarea substanţială (brută sau netă) şi capitalurile permanente necesare exploatării ;

- capacitatea beneficiară. În funcţie de metoda de evaluare, corecţiile care se aduc profiturilor din bilanţuri sunt diferite.