Politici și opțiuni contabile

Conform O.M.F.P nr. 1802/2014 cu modificările și completările ulterioare, situațiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare (active nete/patrimoniu net/capital propriu), precum și a performanței financiare.

Situațiiile financiare anuale sunt documente de sinteză cu ajutorul cărora se realizează generalizarea și centralizarea datelor, a instituțiilor publice precum și a agenților economici, având o structură unitară și coerentă ce permite analiza în detaliu a rezultatelor obținute la finele fiecărei perioade de gestiune.

Situațiile financiare anuale conțin un set de documente contabile cu ajutorul cărora se realizează sinteza informațiilor referitoare la poziția financiară a unei întreprinderi, la performanța financiară a acesteia cât și situația fluxurilor de trezorerie. În procesul decizional acestea au o deosebită importanță în obținerea și repartizarea rezultatelor. Situațiile financiare anuale au scopul de a îndeplini nevoile de informare a creditorilor, furnizorilor, clienților, acționarilor, publicului utilizator și salariaților.

,,Situațiile financiare sunt elaborate, de regulă, pornind de la prezumția că o entitate își va continua activitatea în viitorul previzibil.” Această idee înglobează unul dintre principiile contabilității conform căruia o entitate își va continua ciclul de viață fără a avea tendința sau nevoia de a-și reduce activitatea într-un mod semnificativ.

Scopul situațiilor financiare

Situațiile financiare sunt o reprezentare structurată a poziției financiare și a performanței financiare ale unei entități. Obiectivele situațiilor financiare cu scop general sunt de a oferi informații despre poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie ale unei entități, utile pentru o gamă largă de utilizatori în luarea și evaluarea deciziilor legate de alocarea resurselor.

a) un activ reprezintă o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate. Un activ este recunoscut în contabilitate și prezentat în bilanț atunci când este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către entitate și activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat/evaluată în mod credibil;

b) b) o datorie reprezintă o obligație actuală a entității ce decurge din evenimente trecute și prin decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice. O datorie este recunoscută în contabilitate și prezentată în bilanț atunci când este probabil că o ieșire de resurse încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligații prezente și când valoarea la care se va realiza această decontare poate fi evaluată în mod credibil;

c) c) capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acționarilor sau asociaților în activele unei entități după deducerea tuturor datoriilor sale

Potrivit reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale, structura situațiilor financiare întocmite de entitățile din România diferă în funcție de categoria de entități în care se încadrează, astfel:

- Microentitățile - sunt entitățile care, la data bilanțului, nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii: totalul activelor 350.000 EUR, cifra de afaceri netă 700.000 EUR, numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar:10.

- Entitățile mici - sunt entitățile care, la data bilanțului, nu se încadrează în categoria microentităților și care nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii: totalul activelor 4.000.000 EUR, cifra de afaceri netă 8.000.000 EUR, numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50

- Entitățile mijlocii și mari - sunt entitățile care, la data bilanțului, depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii: totalul activelor 4.000.000 EUR, cifra de afaceri netă 8.000.000 EUR, numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar 50.