Postulate și Principii Contabile

In observarea mediului economic, politic, juridic si social se apeleaza la o selectie, pentru a retine numai ipotezele fundamentale dezvoltarii(deducerii) logice a principiilor si normelor contabile.

Postulatele si principiile contabile, produse ale axiomatizarii contabilitatii fac obiectul schimbarii, deoarece se bazeaza pe un mediu, pe o structura a utilizatorilor de informatii financiare si pe necesitatile lor de informare, care evolueaza in mod continuu. Normalizarea contabilitatii genereaza perfectionarea sistemului de postulate si principii contabile, a caror validare decurge din acceptarea lor generala. Rolul acestora in „scrierea scenariului contabilitatii” este diferita de la tara la tara. Ele ocupa un rol extrem de important in cadrul contabilitatilor anglo-saxone, unul mai putin important, dar din ce in ce mai relevant, in contabilitatile tarilor din Europa continentala.

Postulatul unitatii monetare

Postulatul unitatii monetare cere exprimarea si comunicarea operatiilor economice si financiare si a rezultatelor numai sub forma monetara, avand in vedere caracteristicile unitatii monetare: relevanta, simplitate, disponibilitate, inteligibilitate si utilitate.

Acestea afirma ca moneda este numitorul comun al oricarei activitati economice, ea oferind contabilitatii financiare o baza potrivita pentru analiza si masurarea informatiilor contabile. Astfel, unitatea monetara este mijlocul cel mai eficace prin care se pot prezenta utilizatorilor schimburile de bunuri si servicii, precum si variatiile de capital.

Conform obiectivului fundamental al contabilitatii financiare, informatiile contabile sunt utile pentru comunicarea informatiilor economice si pentru luarea deciziilor economice rationale.

Este probabil ca in viitorul apropiat sa se realizeze unele modificari in structura ofertei de informatii contabile. Astfel, vor trebui sa fie cuprinse si elemente care sunt, sau nu greu cuantificabile: competenta salariatilor intreprinderii, capacitatea manageriala a conducatorilor, capacitatea creativa a unei echipe de cercetare, climatul social( calitatea relatiilor dintre salariati), relatiile privilegiate sau nu cu statul, calitatea mediului in care intreprinderea isi desfasoara activitatea: restrictii impuse de mediu, gradul de poluare.

In tarile apusene dezvoltate sunt impuse, in urma cercetarilor experimentale si universitare, dar si la nivelul practicii, diverse subiecte legate de „contabilitatea resurselor umane”(Franta) si „contabilitatea mediului”(Germania).

Moneda nu este numai un mijloc de schimb, ea exprima si o putere de cumparare generala, data de cantitatea de bunuri si servicii care poate fi procurata la un moment dat. Totusi, puterea de cumparare generala a monedei depinde de conditiile economice, financiare si sociale ale unei tari.

In unele tari anglo-saxone, ipoteza unitatii monetare stabile poate fi aplicata sub forma de postulat sau principiu, fara nici o retratare sau ajustare, deoarece unitatea de masura monetara-dolarul american sau canadian, lira sterlina ramane relativ stabila. Insa, in unele tari: Romania, in perioada 1990-1998, economia impunea astfel de retratari si ajustari. Astfel, recursul la contabilitatea indexata, pe baza variatiei puterii de cumparare a monedei, ar fi parut iminenta in toti acesti ani, desi ultimii ani au fost reprezentati de ecoul organismului normalizator.

Din aceste motive, se cunosc trei limite ale utilitatii utilizarii monedei:

1. moneda reprezinta o masura instabila in timp;

2. unele fapte sau evenimente sunt foarte greu cuantificabile prin acest etalon;

3. problema prelucrarii contabile a operatiilor si elementelor patrimoniale, exprimate in monede straine; atunci cand intreprinderile realizeaza tranzactii cu strainatatea, iar valoarea relativa a monedelor variaza de la o tara la alta.

Unitatea de masura monetara reprezinta din punct de vedere istoric cel mai vechi postulat contabil. Aceasta de-a lungul etapelor istorice variaza si continua sa se modifice in spatiu: contabilizarea operatiior si evenimentelor exprimate in monede straine; in timp: contabilizarea evolutiei nivelului general al preturilor.

Principiul nominalismului monetar

Principiul nominalismului monetar,in baza postulatului enuntat mai sus, consta in exprimarea existentelor si fluxurilor economice in etalon monetar considerand unitatea monetara stabila in timp. Este contestat din cauza instabilitatii preturilor, fenomenului de inflatie, deflatie.